După doi ani în care a stat în aşteptare la Bucureşti, suferind de pe urma mai multor tăieri de buget, a apărut volumul I al cărţii „Bucovineni în Parlamentul României întregite – Sesiunea 1919-1920”, îngrijit de cercetătorii Institutului Bucovina din Rădăuţi, care a fost lansat ieri la Biblioteca Universităţii Suceava. Volumul a fost editat de Academia Română şi a fost prezentat de prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei, de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, care a scris prefaţa.
„Lansarea unei cărţi este un act de recunoaştere a muncii depuse de autor, un element de sărbătoare şi satisfacţie că suntem în acest spaţiu” a spus profesorul, menţionând că, în pregătire, aproape de final este şi cel de-al doilea volum. Profesorul a explicat că realizarea cărţii a însemnat „o muncă intensă”, întrucât textele, publicate în Monitorul oficial de la acea vreme, s-au mai rătăcit şi a fost nevoie de un efort deosebit pentru a le asambla. El a spus că sesiunea parlamentară 1919-1920, la care volumul face referire, a stat sub semnul începutului epocii de unificare, fiind structurat în trei părţi. Prima parte face o introducere în istoriografia problematicii, cuprinzând elemente privind integrarea Bucovinei, aspecte legate de alegerile parlamentare din noiembrie 1919, despre Parlament, iar a doua prezintă intervenţiile parlamentarilor, 13 deputaţi şi opt senatori. Profesorul a remarcat că discursurile respective au fost grupate pe personalităţi politice, problematica abordată fiind foarte diversă, referindu-se la situaţia Bucovinei din acea vreme, starea ţărănimii, situaţia financiară. Partea a treia se concentrează pe componenţa Guvernului de atunci şi pe măsurile legislative adoptate. „Cred că a fost o muncă atent făcută, care a însemnat multă energie pentru a explica despre fiecare personalitate” a conchis prof. Ion Agrigoroaiei.
Prof. Marian Olaru: „Dorim ca peste timp să realizăm un dialog, o continuitate, pentru a înţelege mai bine Bucovina şi oamenii ei”
Directorul Institutului Bucovina din Rădăuţi, prof. Marian Olaru, unul din editorii cărţii, a precizat că volumul a apărut din dorinţa de a realiza un instrument de lucru pentru studenţi, unul în care „istoria o ia de la capăt”, întrucât acea perioadă e prea puţin cunoscută, iar în publicaţiile apărute despre acest subiect există încă zone neclare. „Aceste demers a avut ca scop aducerea în faţă a discursurilor parlamentarilor României întregite. Dorim ca peste timp să realizăm un dialog, o continuitate, pentru a înţelege mai bine Bucovina şi oamenii ei. Institutul Bucovina, împreună cu USV, şi-a propus să recupereze scrierile, documentele importante din perioada interbelică şi cea de după al Doilea Război Mondial, când cultura era sub obroc, pentru a realiza acea resursă istoriografică necesară în reconstituirea trecutului” a precizat prof. Olaru.
Referindu-se la al doilea volum lansat ieri, „Albumul mare al societăţilor «Arboroasa» şi «Junimea» din Cernăuţi”, prof. univ. dr. Ştefan Purici, de la USV, a vorbit despre tradiţia existentă în Bucovina, din perioada habsburgică şi despre cea de după al Doilea Război Mondial, ca studenţii să se constituie în organizaţii sau societăţi academice. „Volumul cuprinde informaţii extrem de folositoare despre cele două societăţi şi încearcă să aducă în faţa cititorilor omul de rând, studentul care s-a implicat în viaţa studenţească şi culturală. Pe lângă preocuparea de a promova cultura şi menţinerea identităţii naţionale, studenţii de la acea vreme au luat poziţie faţă de diferite evenimente de pe scena politică” a spus prof. Purici.
Comentarii