Nu v-aţi întrebat niciodată de ce unele locuri reuşesc să ne impresioneze atât de puternic încât să rămână în subconştientul nostru mereu? Aţi reuşit până acum să găsiţi acel loc care să vă liniştească chiar şi în cele mai tensionate momente? Pentru mine, Bucovina reprezintă echilibrul suprem, un loc în care tradiţia, credinţa şi obiceiurile sunt la ele acasă. Aceste meleaguri sunt locuite de oameni harnici, cu frică de Dumnezeu, care pun mai presus decât orice binele aproapelui, al neamului, al ţării. Când vorbim de Bucovina nu putem să îndepărtăm din suflet o undă de tristeţe care ne reaminteşte de hotarul nedrept care desparte oameni cu acelaşi sânge şi care atribuie partea de nord a Bucovinei statului Ucraina, partea de sud fiind reprezentată în cea mai mare parte de judeţul Suceava.
Reuşind să conserve şi să transpună în viaţa de zi cu zi, din vechi timpuri şi până în zilele noastre, bogata moştenire culturală lăsată de străbuni, Suceava poate fi numită astăzi inima Bucovinei. Suceava duce mai departe tezaurul inestimabil de care se bucură neamul nostru. Parcă fără a face vreun efort, Suceava impregnează în istoria contemporană şi asigură perpetuarea acestui nume sfânt şi iubit, Bucovina. Datorită energiei de care dă dovadă, a ospitalităţii şi hărniciei pentru care este recunoscută, Bucovina mă face să mă simt mândră că sunt fiică a acestui neam.
De toate acestea nu trebuie să mă bucur numai eu sau doar cei ce au avut norocul să vadă lumina zilei aici, ci toţi românii şi nu numai, toţi cei care ştiu să recunoască frumosul, care ştiu să preţuiască liniştea şi cei care sunt dispuşi să facă o călătorie cu totul inedită într-o altă lume, care îmbină modernul cu tradiţia şi care are atât de multe de oferit.
Bucovina este frumoasă în fiecare zi a anului, dar, pentru că ne apropiem cu paşi repezi de sărbătorile pascale, vă fac invitaţia de a vă bucura de acest ţinut îmbrăcat în lumina sfântă a Învierii. Sărbătorile pascale înseamnă purificare, mântuire şi renaştere. Pentru că această zonă nu a pierdut niciun meşteşug, ea se bucură de un calendar cultural încărcat cu evenimente şi sărbători. Astfel, încă din Duminica Floriilor puteţi colinda prin târgurile de Paşte organizate în oraşul Suceava. Puteţi participa mai apoi la manifestările organizate în Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Poiana Stampei sau în vecinătatea oricărei mănăstiri în parte. Mănăstiri şi locaşuri de cult pentru care această zonă este renumită. În Bucovina, clopotele şi toacele sfintelor biserici răsună şi se înalţă în văzduh, pregătind coborârea Domnului în mijlocul nostru. După ce v-aţi liniştit sufletul şi gândul prin participarea la Deniile din Săptămâna Mare, puteţi lua la pas mănăstirile Bucovinei. Mănăstirea Putna trebuie neapărat să se regăsească pe lista dumneavoastră cu obiective. Este prima ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare şi locul de odihnă veşnică a marelui domnitor şi a familiei sale. Are o istorie frământată, asemeni vieţii ctitorului ei, o poveste interesantă care merită să fie descoperită aşa cum merită să fie ascultată şi povestea Mănăstirii Hagigadar din satul Bulai, comuna Moara. Locaşul de cult armenesc este cunoscut şi sub numele de „Biserica dorinţelor” deoarece, dacă este respectat obiceiul înrădăcinat potrivit căruia credincioşii trebuie să urce toată panta dealului în genunchi, iar mai apoi să înconjoare, tot în genunchi, biserica, de trei ori, rugându-se în linişte la fiecare din cele patru colţuri ale bisericii, dorinţele şi rugăciunile acestora se vor îndeplini. Este un exerciţiu spiritual pe care nu mulţi dintre noi suntem capabili să îl ducem la bun sfârşit, nu-i aşa?
Pe lângă latura spirituală, Bucovina oferă spre vizitare obiective turistice şi culturale diverse. Puteţi lua parte la Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate desfăşurat la Ciocăneşti sau puteţi alege să vizitaţi case memoriale ale unor personalităţi care au marcat istoria Bucovinei, precum Ciprian Porumbescu, Nicolae Labiş sau Eusebiu Camilar.
Puteţi vizita, printre multe altele, Cetatea de Scaun a Sucevei ce datează încă de pe timpul lui Petru I Muşat, Hanul Domnesc, unul dintre cele mai vechi monumente ale municipiului Suceava, Muzeul Satului Bucovinean care, printre altele, reproduce doua trepte esenţiale ale existenţei noastre, naşterea şi înmormântarea.
Fiind inima unui ţinut atât de vechi, Suceava poartă pe umeri o dublă responsabilitate: cea de a rămâne fidelă trecutului, dar şi datoria de a respecta schimbările ce vin odată cu trecerea timpului. Suceava este inima Bucovinei tocmai pentru că şi-a câştigat locul legitim în prezent, în contemporaneitate. Ne putem întreba pe cine mai interesează bocetul reprodus atât de credibil în ceremonialul înmormântării sau cât de actual este cântecul de leagăn al mamei către pruncul abia adus pe lume. Aceste scene, redate în căsuţele Muzeului Satului Bucovinean, fac parte din viaţă. Ele ne ţin conectaţi prin fire invizibile de trecut, dar nu pentru a ne ţine în loc, pentru a ne împiedică să ne dezvoltăm, ci, din contra, pentru a ne ajută să ne regăsim propria identitate, ca individ, dar şi ca neam, deoarece moştenirea extraordinară a trecutului îmbogăţeşte prezentul. Dacă între trecut şi prezent ar fi o ruptură, Suceava nu ar mai fi inima Bucovinei.
Orice aţi alege, cu siguranţă dorinţa de cunoaştere vă va fi satisfăcută şi veţi pleca din Bucovina cu amintiri frumoase. Veţi dori să vă întoarceţi în aceste locuri, să vă convingeţi că ele într-adevăr există. Bucovina va fi tot aici, cu aceeaşi gastronomie inconfundabilă, cu mănăstiri unicat, obiective turistice interesante, cu privelişti impresionante şi mereu dornică de oaspeţi.
ANDREEA CHISĂLIŢĂ,
clasa a XI-a la C.N. „Ştefan cel Mare” Suceava
N. red. Eseul de mai sus a fost prezentat recent de eleva Andreea Chisăliţă (aceeaşi cu interpreta de muzică populară!) la înregistrarea emisiunii „Cine ştie câştigă!” (realizată de Andreea Ionescu) la Suceava, emisiune ce urmează a fi difuzată duminică, de la ora 17.30, la Radio România Cultural.
Comentarii