La 20 iulie se sărbătoreşte Ziua Forţelor Aeriene ale României

In memoriam Traian Vuia (1872-1950), primul om din lume care s-a desprins de sol cu un aparat mai greu decât aerul

Traian_VuiaNăscut la 17 august 1872, în comuna Surducul Mic, satul Bujor, judeţul Timiş, comună care astăzi îi poartă numele. De copil, Traian Vuia privea cu admiraţie zborul păsărilor de pradă, vulturii şi alte păsări care planau, iar jucăria lui preferată era zmeul. De asemenea, manifestă aptitudini şi interes deosebit pentru maşini şi mecanisme.

Stimulat de învăţătorul său, a început să realizeze zmeie, sub diferite forme, experimentându-le cu succes. Apoi, mai târziu, în timp ce urma cursurile liceului din Lugoj, a conceput, construit şi experimentat un aeromodel, un aparat de zbor mai greu decât aerul, numindu-l „automobil cu aripi”. După terminarea liceului, în anul 1892, continuă studiile universitare în ştiinţe juridice, la Budapesta, luându-şi doctoratul în drept, la 6 mai 1901. Iar apoi, din 1902, la Paris, a urmat studii universitare de aprofundare în probleme tehnice în domeniul aviaţiei.

În această perioadă, România se situa, alături de SUA şi Franţa, printre principalele ţări care au conceput şi realizat aparate de zbor mai grele decât aerul.

Este demnă de reţinut ingeniozitatea românilor în realizarea aparatelor de zbor: baloane – dirijabile, planoare, anticipând ştirea de la sfârşitul anului 1903, care străbătea lumea: „Omul a reuşit să zboare cu o maşină inventată, folosind dispozitive de catapultare (realizare a fraţilor Wright, din SUA).

Pentru a găsi mijloace financiare pentru a-şi realiza noul său proiect, Traian Vuia a întocmit un memoriu intitulat „Proiect de aeroplan-automobil”, pe care, la 16 februarie 1903, l-a înaintat la Academia de Ştiinţe din Paris. În memoriu se demonstra ştiinţific, prin calcule, posibilitatea realizării zborului mecanic cu ajutorul unei maşini mai grele decât aerul, precum şi originala sa metodă de lansare în aer. Comisia specială de aeronautică a Academiei, compusă din oameni de ştiinţă, a apreciat zborul mecanic ca o utopie. Ca atare, memoriul lui Traian Vuia a fost clasat cu rezoluţia: „Realizarea şi rezolvarea probei zborului cu un aparat mai greu decât aerul este o himeră”.

Acest verdict nu l-a descurajat pe compatriotul nostru. Traian Vuia, după ce a revăzut proiectul, calculele şi desenele, a solicitat, la data de 15 mai 1903, Oficiului Naţional al Proprietăţii Industriale a Franţei, brevetarea „aeroplanului – automobil”. Ca urmare, la 17 august 1903 se eliberează brevetul de invenţie nr. 332106/1903, publicat – oficial la 16 noiembrie 1903.

În acelaşi an, Traian Vuia îşi brevetează invenţia şi în Marea Britanie, sub titlul „Aeroplan – motor”, cu numărul 11181/1904.

În următorii trei ani, Traian Vuia a construit trei tipuri de aeroplane: > Traian Vuia Nr. 1; > Traian Vuia Nr.1 bis, echipate cu motoare „Vuia” şi > Traian Vuia Nr.2, un avion nou echipat cu un motor „Antoinette”, opera unui constructor francez – Levasseur.

Începând cu data de 2 decembrie 1905, Traian Vuia face cu avionul Traian Vuia Nr.1 testările în teren. La începutul anului 1906, membrii Aeroclubului francez au asistat şi au fotografiat unele demonstraţii făcute cu Avionul Traian Vuia Nr.1.

Revista franceză „L’Aerophile”, prezentând fotografia Aeroplanului Traian Vuia Nr.1, relata: „Aparatul domnului Traian Vuia prezintă avantajul că suprimă diferite mijloace la care au recurs până acum inventatorii pentru lansarea aeroplanurilor (automobile, bărci cu motor, tractoare etc.), fiind o combinaţie între automobil şi aeroplan”.

Motorul care îl echipa era cel conceput şi realizat de Traian Vuia, cu care aeroplanul s-a ridicat de la sol, aşadar fiind vorba despre primul aparat de construcţie românească.

Traian_Vuia_3Traian Vuia a făcut precizarea că „În acea epocă, până la începutul anului 1906, nu se construise nicio maşină de zburat omoloagă în Europa”.

Cu acest aeroplan Traian Vuia Nr.1, în ziua de 18 martie 1906, pe câmpul de la Montesson, de lângă Paris, inventatorul şi constructorul său, Traian Vuia, a efectuat primul zbor din istoria aviaţiei cu un aparat mai greu decât aerul, aparat care s-a desprins de la pământ prin propriile mijloace, numai datorită forţei motorului său, fără niciun fel de mijloace auxiliare, legate de sol.

Evenimentul este considerat epocal, deoarece el constituie începutul zborului mecanic şi al supremaţiei în aviaţie a maşinilor mai grele decât aerul. Istoricii susţin că şi Traian Vuia a fost şi un pionier al aparatelor cu decolare pe verticală, al elicopterelor. După cel de-al Doilea Război Mondial, nutrind dorinţa de a se întoarce în patria sa, Traian Vuia revine în România în anul 1950, dar nu trăieşte decât o lună pe pământul natal.

În urma unei crize cardiace, Traian Vuia pleacă în „Escadrila din ceruri”, în ziua de 2 septembrie 1950. A fost înmormântat în cimitirul Bellu din Bucureşti, unde-şi dorm somnul de veci mulţi iluştri ai poporului nostru. Este de datoria noastră, a generaţiilor prezente, să-i omagieze pe aceşti precursori cu contribuţii deosebite – pionierii aviaţiei române – în dezvoltarea aeronauticii mondiale, cum sunt Traian Vuia, Aurel Vlaicu şi Henri Coandă şi să aniversăm cele mai importante evenimente din istoria aeronauticii româneşti.

Românul Traian Vuia va figura în istoria aviaţiei alături de ceilalţi reprezentanţi de seamă ai zborului care au cutezat şi au izbutit să cucerească văzduhul, realizând una din cele mai minunate invenţii ale epocii noastre, „Zborul mecanic”.

Gl.bg. (r.) COJOCARU ZAHARIE, preşedintele Filialei Suceava a ANCMRR

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI