Filiala noastră băcăuană „a recidivat”

Pentru a nu-şi face cineva o impresie greşită despre afirmaţia din titlu, rog cititorii să emită o judecată de valoare numai după ce-au citit ultimul cuvânt al acestui articol.

Filialele noastre din teritoriu sunt conduse şi au în componenţa lor numai oameni de valoare, credincioşi, iubitori de neam, de ţară, de limbă şi-şi iubesc ca nimeni alţii tradiţiile şi obiceiurile. Numai aşa se explică faptul că ei sunt uniţi şi activează în cadrul acestor filiale numai şi numai pe bază de voluntariat. Cred că tocmai de aceea dl ing. Mircea Irimescu, fost preşedinte timp de 22 de ani al SCLRB, a scris cartea „Voluntariat bucovinean”, carte în care i-a cuprins pe cei care au activat de-a lungul celor 150 de ani în Societate. Filiala noastră din Bacău este condusă de distinsa prof. Elena Bostan, care şi-a adăugat numelui şi Delavicov. Cred că vă daţi seama de ce…

Colectivul inimos pe care-l conduce a scos recent al treilea număr al revistei „Bucovina”. Revista a fost însoţită şi de programul manifestărilor organizate la Bacău cu prilejul sărbătoririi Unirii Bucovinei cu patria-Mumă, program tipărit pe-un fundal tricolor. Demn de semnalat este faptul c-au organizat un ciclu de opt manifestări omagiale, care au fost moderate numai de specialişti de excepţie.

Revista se deschide cu editorialul „La mulţi ani, Bucovina!”, în care prof. Gabriela Boambă evocă evenimentele de-acum 96 de ani. Iar prof. Călin Boambă ne-ntreabă „Ce mesaj transmitem românilor din regiunea Cernăuţi?, pentru ca Ciprian-Pavel Iftimiu să evoce Golgota bucovinenilor din comuna Filipeni, judeţul Bacău. Se continuă cu un portret al prof. Ion Cernat la împlinirea a 70 de ani de viaţă şi cu prezentarea cărţii acestuia „Pe valea Dunavăţului. Lunca – sat al bejenarilor bucovineni”.

„Scrierea danubiană şi tăbliţele de la Sinaia” ne sunt prezentate, dar şi cu argument foto, de prof. univ. ing. dr. Viorel Ungureanu, împreună şi cu studiul „Goţii şi războinicii geţi”.

Capitolul al doilea este deschis de prof. Elena Bostan, în care prezintă cititorilor „Gânduri despre Bucovina” (selecţie şi prelucrare), urmând ing. dipl. Aurica Iftimiu care ne prezintă lucrarea col. (r.) Nicolai Coca „Pentru bucovineni primul război mondial a început în 1914”.

În capitolul al treilea, „Istorie şi actualitate”, sub semnătura prof. Elena Bostan, ni se prezintă întreaga activitate pe care-a desfăşurat-o filiala pe durata anului 2014.

Sub titlul „Evocări. Personalităţi bucovinene”, ing. Dumitru Brăneanu deschide capitolul al patrulea, în care ni-l prezintă pe „Dragoş Vitencu – un scriitor din Bucovina aproape uitat”. Urmează prof. Elena Bostan cu studiul „Simeon Florea Marian”, iar Ciprian-Pavel Iftimiu evocă activitatea poetului şi publicistului Ilie-Tudor Zegrea. Aici este reprodusă, parţial, şi poezia „Doamne, spune care ne e vina?”

„Artişti plastici cu origini în Bucovina” este următorul capitol, care este deschis cu un emoţionant cuvânt al maestrului Vasile Crăiţă-Mândră, despre lumina şi culoarea din Straja Bucovinei. Autorul notează câteva aprecieri despre tabăra de pictură care a fost organizată la Straja Bucovinei de col. (r.) farmacist Gheorghe Juravle. În continuare sunt prezentate zece tablouri din cele peste 100 realizate la Straja în respectiva tabără de vară. Apoi, sub semnături importante, sunt reproduse cuvintele prilejuite de urcarea la Cer, pe nedrept şi mult prea devreme, a maestrei Dany-Madlen Zărnescu. Emoţionante cuvinte!

Arşi de dorul după „Dulcea lor Bucovină”, col. (r.) Nicolai Coca, col. (r.) farmacist Gheorghe Juravle, George Norvina, Ciprian-Pavel Iftimiu, jurnalistul Alecu Racoviceanu şi ing. Dumitru Brăneanu ne prezintă perle folclorice culese din Straja, amintiri din Primul Război Mondial, originea cântecului „Cântă cucu-n Bucovina”, care-a fost descoperit şi interpretat strălucit de rapsodul bucovinean Vasile Mucea.

În capitolul următor, dna Elena Bostan-Delavicov reproduce cinci poezii din volumul „Ochiul curcubeului”, publicat spre sfârşitul anului trecut („Nomazii”, „Eu nu mă grăbesc”, „Dacă pleci”, „Sunt ocupată” şi „Călător”). Dna Elvira-Georgeta Dorneanu şi ing. Dumitru Brăneanu îşi prezintă gândurile în tabletele „Viaţa ca o poveste” şi ”Sfânta Bucovină”.

Medicul Traian Curcă dă consultaţii cititorilor pe tema tratamentului pentru viroze respiratorii, specifice anotimpului friguros, atenţionând foarte serios cititorii că tratamentul acestora nu se face „după ureche”, ci numai după sfatul specialistului.

Ultimul capitol, intitulat sugestiv „Viaţa culturală”, ne prezintă Liceul tehnologic din oraşul Vicovu de Sus, la cei 50 de ani de la înfiinţare, liceu ale cărui cursuri le-au urmat şi câţiva dintre bucovinenii stabiliţi, uneori chiar fără voia lor, pe meleagurile băcăuane.

O menţiune specială pentru realizarea acestui număr aniversar, autorii punându-ne la dispoziţie o lucrare tipografică de excepţie.

Aşteptăm cu nerăbdare apariţia altor şi altor produse realizate de membrii filialei băcăuane, pentru că au dovedit până acum că în piepturile lor bat inimi de adevăraţi români, în general, şi de bucovineni, în special.