Exprimări proprii regimului Băsescu continuă în forme şi cu tehnici diverse, toate în dauna intereselor noastre, ca şi întreaga guvernare a „Împăratului” nostru din ultimii zece ani (2004 –2014). La 16 noiembrie 2014 au avut loc ultimul scrutin al alegerilor prezidenţiale, când cetăţenii români în mod democratic l-au ales ca preşedinte pe domnul Klaus Iohannis şi s-ar fi cuvenit să avem linişte acum şi o bună comunicare în societatea românească. În realitate constatăm cu regret şi îngrijorări că încă mulţi oameni ai fostului regim rămaşi în diferite funcţii importante de interes public, din motive pe care nu le putem acum enumera, continuă cu aceleaşi practici în relaţia cu cea mai importantă personalitate a Ţării – cetăţeanul român (aşa ar trebui să fie!). Preocupaţi de cine-i mai mare şi mai tare în noul PNL, de complicatele probleme ale fuziunii şi de monitorizarea activităţii Guvernului Victor Ponta, liderii de frunte sunt aprig atenţi la modul în care ar putea reveni la guvernare. Dorinţa revenirii la guvernare se vede până şi în ochii unor lideri din PNL când vorbesc la întrunirile politice sau la posturile tv. Ştiu ei de ce! În niciun caz de grija pentru nivelul de viaţă al populaţiei.
Dar această preocupare atât de evidentă şi insistentă înlocuieşte liniştea şi buna comunicare politică. „Finalizarea celei mai mari fuziuni de partide din perioada post-decembristă şi asumarea guvernării sunt obiective îndrăzneţe, pentru care avem nevoie, mai mult decât oricând, de unitate şi de viziune. N-am nicio îndoială că le avem pe ambele şi că în anii următori vom consolida rolul PNL în definirea democraţiei româneşti” ne explică Alina Gorghiu, copreşedinte al noului PNL. Într-un text atât de scurt au încăput şi promisiuni, şi erori, şi minciuni. Este adevărat că „asumarea guvernării” este un obiectiv îndrăzneţ. De ce este acest obiectiv îndrăzneţ? Încercăm a răspunde tot printr-o întrebare: Câţi cetăţeni români, în calitate de alegători sau câţi reprezentanţi ai acestora din Parlamentul României ar vota pentru revenirea la guvernare a PDL şi PNL? Are populaţia memorie mai scurtă, cum se spune, dar având în vedere că urmările guvernării Băsescu-Udrea-Boc se menţin şi acum, cu toate eforturile Guvernului Ponta, este greu de crezut că cetăţenii români ar susţine revenirea la guvernare a „oamenilor prăzii” din avutul obştesc. Oamenii nu pot uita tăierea salariilor, scăderea pensiilor şi reducerea alocaţiilor pentru ajutoarele sociale; nu pot uita şi nici nu pot ierta retrocedările fără număr şi fără reguli cu urmări grave în viitor; nu pot uita cu deosebire înstrăinarea terenurilor agricole şi a pădurilor care au constituit de-a lungul istoriei surse ale vieţii românilor. Cum va arăta cetăţeanul român din mediul rural şi o parte a celor din mediul urban fără terenul agricol, fără păşune şi fără pădure în viitor? Cuvântul sclav devine necuprinzător faţă de o astfel de realitate viitoare. Aş fi mai mult decât încântat să n-am dreptate! Aceste transformări „democratice” şi modalităţi de tratare a proprietăţii au avu loc în toate guvernările, cel mai bine conturate fiind în ultimii zece ani, sub regimul Băsescu. Sintagma „Nu ne vindem ţara” devenise într-o vreme replică politică ironică, iar acum ar trebui să devină poruncă! (fie şi aşa de târziu…)
Dacă vrem să revenim şi să vorbim despre unitatea şi viziunea PNL, trebuie să mai aşteptăm până când liderii de la Bucureşti şi din judeţe se pun de acord cu „cine-i mai mare şi cine-i mai tare” în PNL iar apoi să judecăm unitatea „de monolit” a noului PNL. Nu voi comenta nimic despre „viziune”, deoarece aşa ceva nu există. Am putea vorbi doar despre interese în PNL: interese de grup, interese de partid , interese ale Opoziţiei şi interesul naţional. Dar şi aici sunt suficiente confuzii. Oare ce a urmărit PNL când s-a despărţit de PSD din Alianţa USL?; dar acum când a contestat bugetul de stat pentru anul 2015 la Curtea Constituţională?
Credem raţională acum o singură conduită politică – linişte, bună comunicare politică şi concentrare pentru dezvoltarea economică şi socială a României. Primele semne deja s-au exprimat: comunicarea între preşedintele României Klaus Iohannis şi primul ministru Victor Ponta; adoptarea şi promovarea cheltuielilor bugetare şi în domenii de producţie şi atragerea de investiţii străine; începerea consultărilor la Cotroceni cu partidele politice, în mod real şi bine delimitate pentru problemele actuale ale Ţării; concentrarea autorităţilor administraţiei pe soluţionarea problemelor grele din comunităţi (nu gondole, terenuri de fotbal în comune fără tineri, amenajări turistice la întâmplare etc.) şi începerea comunicării Preşedinţiei, Guvernului şi autorităţilor judeţene şi locale cu cetăţenii din comunităţile urbane şi rurale.
Comentarii