La Vama, sub semnul poeziei

Recenta întâlnire a membrilor cenaclului „Nectarie” din Vama (filială a Asociației Literare „Păstorel” din Iași) a stat sub semnul poeziei, fiind dedicată Zilei Internaționale a Poeziei.

 

Considerăm a fi foarte inspirată alegerea conducerii filialei, aceea ca textele prezentate și comentate să aparțină poeților bucovineni trecuți în eternitate, unii dintre aceștia prea puțin cunoscuți și pe nedrept uitați. Astfel, președintele executiv al cenaclului, scriitorul Ion Mugurel Sasu, a vorbit despre T. Robeanu și G. Rotică și a lecturat câteva poeme semnificative. Cunoscutul istoric Ion Cernat s-a oprit asupra unui autor vămean, Iorgu Toma, despre care se știe foarte puțin că a publicat poezie în ziarele din Cernăuți, în „Patria” și „Neamul românesc” din București sau în „Viața Românească” din Iași. Volumul său de versuri poartă titlul „Stihuri din alte graiuri”. „Era un foarte bun traducător, un germanist apreciat, avea în pregătire cinci volume traduse din Lenau” a spus I. Cernat, subliniind că multe dintre materialele rămase de la Iorgu Toma s-au pierdut. În volumul „Cu Iorgu Toma despre naționalism și verticalitate” (apărut în 2004), Ion Cernat creionează principalele aspecte din viața și activitatea ilustrului vămean. Actorul Constantin Tiron a surprins câteva aspecte privind începuturile poeziei bucovinene, care a stat sub semnul romantismului german, cât și adevărul, unanim recunoscut, că poezia din acest spațiu s-a dezvoltat prin poeții ce au alcătuit mișcarea „Iconar” (Mircea Streinul, Clement Antonovici, N. Pavel, George Drumur ș.a.) Vorbitorul a închinat un poem lui Dragoș Vicol, pe care l-a cunoscut și de a cărui prietenie s-a bucurat, subliniind că acest fiu al „satului cu oameni frumoși”, Sadova, este autorul a 38 de cărți, un foarte bun traducător din limba germană și un mare peisagist. Actorul C. Tiron s-a întors de curând din ținuturile nemțene (Piatra Neamț și Târgu Neamț) unde s-a prezentat filmul „Copilăria din amintiri”, dedicat lui Ion Creangă. A fost unul din cei doi actori maturi, alături de copii din toate ținuturile unde locuiesc români. Publicistul Mihai Burduja a selectat aspecte din activitatea lui Liviu Marian (fiul lui Simion Florea Marian), dar și maxime din Tudor Mușatescu. Neîntrecutul șahist a dezvăluit și interesante aspecte despre pasiunea pentru șah a Doamnei Elena Cuza. M-am oprit, la rândul meu, asupra vieții și activității literare a prof. univ. Grigore Bostan, fost șef al catedrei de filologie clasică și limbă română a Universității din Cernăuți, dar și cunoscut poet, eseist, istoric literar, prozator, epigramist și folclorist, membru de onoare al Academiei Române (din 1991) și a cărui contribuție la păstrarea identității românilor din nordul Basarabiei a fost una de excepție. Președintele cenaclului, dr. Sorin Cotlarciuc, și Cătălina Orșivschi, cunoscuți ca poeți și epigramiști, au prezentat inedite creații proprii. Secvențele de proză au fost asigurate de Marian Călinescu (un tânăr și promițător romancier vămean) și de Casian Balabasciuc, un foarte talentat prozator, autor a mai multe volume cunoscute. În cadrul cenaclului, a delectat asistența cu un excelent portret al unui bătrân avar, intitulat „Uncheșul Ion”. Despre preocupările sale de colecționar am aflat de la Nelu Lateș din Sadova. Au fost discutate aspecte ale organizării ediției a III-a a Concursului internațional de literatură satirico-umoristică „Umor fără frontiere în Țara de Sus”, care va avea loc în septembrie la Vama, și s-a lansat nr. 5 al revistei cenaclului, „Surâsul Bucovinei”, în care semnează articole informative, poezie și proză (nu numai cu caracter umoristic) un mare număr de autori, unii foarte cunoscuți chiar la nivel național.