Doctorul Ștefan Pușcașu este unul dintre medicii dăruiți jurământului lui Hipocrat.
A avut puterea să treacă peste condițiile impuse de prevestitoarea de rele Criză Economică care a afectat nu numai sistemul medical, ci și celelalte ramuri ale economiei românești. Doctorul Ștefan Pușcașu s-a născut în comuna Hudești, județul Botoșani, în ziua de 30 aprilie 1957. Este absolvent al Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca. Actualmente este medic primar în chirurgie generală. Pe timpul cursurilor, pentru a-și câștiga existența, a făcut taximetrie. Deși a terminat cu o medie destul de mare și putea să ocupe un post de medic chirurg în oricare oraș din România, el a pornit-o de jos. Cariera lui de medic și-a început-o în comuna Fântânele din județul Suceava. A reușit să salveze viața mai multor bolnavi. Domnia sa a ținut în mână inima unui pacient curățându-i-o de impuritățile unei pietre de la un polizor care i-a sfărâmat pieptul. A fost unul dintre primii medici din județ care și-a deschis un cabinet particular. Prin muncă și devotament, astăzi, el are un spital propriu, o policlinică și, având grijă de oamenii neajutorați, a deschis și un azil de bătrâni în comuna Ilișești. A trăit dramatica pierdere a unui fiu în vârstă de șapte ani strivit de o placă de beton. Dumnezeu l-a pus la încercare pentru că numai cei care suferă înțeleg a fi umani cu aproapele lor. De menționat faptul că doctorul Ștefan Pușcașu își continuă actele de binefacere, dar mai ales meseria, ajungând unul dintre cei mai buni medici chirurgi, nu numai din județul Suceava, ci și din țară. Din dialogul de față, vom afla de la el ce înseamnă a fi un medic devotat aproapelui. – Suntem în criză financiară. Care este soarta spitalelor din România? – În primul rând trebuie să facem distincție în ceea ce privește modalitățile de asigurare a finanțării acestei instituții în România. E vorba de sistemul public și sistemul privat, fiecare dintre ele cu probleme particulare, și aici ne referim în primul rând la finanțare. Sistemul privat poate fi considerat ca un sector de nișă în asistența medicală românească, unde primează raportul de eficiență, pe când sistemul public trebuie să acopere și activități mai puțin rentabile, dar necesare într-o societate. Acest mod de abordare este valabil în actualul sistem de finanțare în medicina românească. Sunt convins că apariția sistemelor private de asigurări va schimba radical modul de abordare a asistenței medicale, atât în sectorul public, cât și în cel privat. – Ați fost printre primii medici care ați avut curajul de a trece pe cont propriu și de a înființa primul spital particular din Moldova. Ce puteți să ne spuneți despre această realitate? – După Revoluție, am avut prilejul să vizitez și să particip la câteva schimburi de experiență în domeniul sanitar în țările avansate din acest punct de vedere, cum ar fi Anglia, Olanda, SUA, și am constatat, la acea vreme, o diferență foarte mare între sistemul medical românesc și cel din Occident. Perspectiva ca sistemul public să fie transformat era dificil de realizat și atunci am ajuns la concluzia că doar sistemul privat, prin dinamică, eficiență și promptitudinea decizională, poate schimba ceva în sistemul sanitar românesc să-l facă mai competitiv. Așa a început proiectul „Bethesda”, inițial doar cu niște cabinete medicale asociate, pentru ca, în continuă evoluție, să ajungem la o policlinică și un spital cu profil chirurgical la standarde occidentale. – Perioada romantică a începuturilor a fost aceea de a ieși din sistemul public, trecând în sistemul particular. Acum sunteți binecunoscut pe plan local și național. Care a fost cel mai dificil moment al activității dumneavoastră? – Fiind de formație medic de chirurgie generală la Spitalul Județean Suceava, având un venit sigur generat de locul de muncă, la care putem lua în considerare și plățile informale nesemnificative care completau veniturile, am fost pus într-o situație de decizie de a renunța la confortul locului de muncă și financiar din sistemul public și a trece la abordarea sectorului privat, care la acea vreme era foarte slab conturat, atât la nivel legislativ, cât și în ceea ce privește percepția publică. Trebuie să recunosc că am riscat și am câștigat făcând translația de la sectorul public la cel privat, având în vedere că-mi era imposibil să acționez cu randament maxim în ambele sisteme. – Astăzi, când sunteți pe propriile picioare și când conduceți un colectiv medical și administrativ, care este cea mai dificilă situație cu care vă confruntați? – În actualul sistem de finanțare a serviciilor medicale, cea mai dificilă problemă o reprezintă competiția neloială dintre sistemul public și cel privat. Toți știm că în sistemul public veniturile medicilor sunt reprezentate de salariu plus plăți informale, de multe ori venituri suficient de mari, încât a lucra în sistemul privat este destul de dificil pentru asigurarea unui venit competitiv, căci acolo lipsesc plățile informale. Și din acest punct de vedere, perspectiva apariției caselor de asigurări private de sănătate poate duce la eliminarea acestui inconvenient. – Am citit la camera de primire a bolnavilor la spitalul „Bethesda” că personalul nu primește atenții sau favoruri financiare. Cum ați reușit să vă convingeți personalul ca să nu primească diferite favoruri? – Eu consider că personalul medical trebuie să aibă o formație corespunzătoare importanței sociale a muncii pe care o prestează și atunci plățile informale vor dispărea atât în sectorul public, cât și în cel privat. Această atitudine față de pacienți ține de modelul de abordare al managerului unității, fiind o condiție esențială în relația contractuală. – Revenind la anii de criză economică din țară, ce înseamnă a fi medic în situația existentă? Ce puteți să ne spuneți despre bolile și bolnavii zilelor noastre? – Repet, este foarte dificil să fii medic în situația socio-economică din România din considerentul că medicul este pus între ciocan și nicovală, respectiv între pacient și neajunsurile sistemului sanitar. Patologia este cea cunoscută, în care predomină numărul de cazuri de boli cardiovasculare și evident că scăderea nivelului de trai, situația economică dificilă, generează creșterea bolilor cauzate de stres, la care se adaugă neajunsurile legate de o alimentație nesănătoasă și un tratament neadecvat. – Ce așteptați de la medicul Ștefan Pușcașu și de la omul Ștefan Pușcașu? – Aștept să fie în primul rând sănătos și să nu uite niciodată de componenta socială a activităților pe care le desfășoară. Să nu uităm că suntem trecători prin lumea aceasta și că una dintre marile satisfacții în ziua când ne facem bilanțul vieții este că am făcut ceva pentru semenii noștri și că simțim recunoștința acestora.
Comentarii