…Iar într-un public numeros m-am aflat din nou vineri undeva în apropierea maicii Gabriela, la aniversarea Fundației culturale „Leca Morariu”. Și după ce toți vorbitorii spuseseră ce avură de spus, maica s-a încumetat și ea să ne vorbească, să ne transmită un gând pe care cei de acolo, ca și alții, să se străduiască să-l întemeieze faptă. Ne-a dat de înțeles măicuța că nu are în vreun fel meritul gândului, că ea doar îl comunică (deoarece gândurile bune vin întotdeauna de Sus, nu-i așa!?). Și iată ce ne-a comunicat. Că atunci când se află în preajma ÎPS Pimen, arhiepiscopul nostru, îl găsește întristat și însingurat. Anume însingurat în lupta pe care o poartă (deja îndelungată, tărăgănată, cu biruinți și înfrângeri – n.n.) pentru redobândirea pădurilor ce au aparținut Bisericii din Bucovina. Iar chemarea maicii Gabriela de la Voronețul lui Ștefan cel Mare – în contextul în care se vorbise atât de mult despre truda cercetătorilor, a intelectualității de aici înspre a configura și a transmite adevărurile despre Bucovina și oamenii săi – a fost ca aceiași pricepuți intelectuali, dar și alții, să-și asume și misiunea de a cerceta, de a întocmi și de a transmite adevărurile despre pădurile fostului Fond religionar ortodox român din Bucovina, spre a sprijini astfel retrocedarea lor.
Am trecut de mulți ani, cu discreție, pe lângă discreta (dar în care înțeleg și luptătoarea) maică Gabriela de la Voroneț. Nu i-am spus, însă o mărturisesc acum tuturor, că o știu de pe când, student (și conjunctural liderul unei echipe internaționale de etnografie și folclor, din care îmi amintesc că făceau parte mai multe franțuzoaice, un turc și un spaniol) am vizitat reîntemeiata, tânăra Mănăstire Voroneț. Și tânăra maică ne-a fost excelent ghid, într-o franceză cursivă și frumoasă. Așa încât spusele ei au fost apoi mult discutate, câteva seri de-a rândul, în camera pe care o împărțeam cu dârzul spaniol (un aventurier ce cutreierase cam un sfert din lume însă care abia pășea în Lumea Nouă a Bucovinei) și cu instruitul turc (care știa istoria noastră ca fiind istoria lui, cam pe dos, cam așa cum o consumăm acum din telenovela lui Suleiman)…
Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!



























Comentarii