Dărmănești, cronică în timp

Consemnăm 160 de ani de cercetări și descoperiri arheologice pe teritoriul localității Dărmănești, ca și în alte părți ale podișului Sucevei.
 

Cercetările arheologice numeroase completează informațiile documentare privind bogata istorie milenară a acestei zone a țării. În istoricul cercetărilor se disting trei etape: o primă perioadă cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, perioada 1918-1949 și etapa actuală. Cele mai vechi preocupări legate de cercetarea arheologică a nordului Moldovei apar la mijlocul secolului al XIX-lea, iar pentru zona noastră ele datează din anul 1853. Astfel că, după entuziaști cărturari români care încep să studieze trecutul Bucovinei, vom găsi și mulți cercetători străini, în special austrieci. Monumentele, ca și numeroasele și bogatele stațiuni arheologice din Bucovina, atrag atenția intelectualilor, care își dau seama din ce în ce mai mult de importanța și valoarea lor și încep să publice în ziare, reviste și, mai ales, în „Anuarul Bucovinei”, unde vom găsi și note scurte privind aceste descoperiri în zonă. Astfel, pentru zonă, primele semnalări sunt făcute de C.A. Romstorfer, în anul 1853, pe baza informațiilor primite de la arheologul Sulter. Romstorfer semnalează descoperirea, în satul Mărițeia Mare, a două podoabe de aur (o fibulă și o altă podoabă) în greutate de 11 ducați. Descoperirea celor două piese de aur a atras atenția lui N. Schimd de la Viena, care s-a deplasat în zonă. El a concluzionat că este vorba de o așezare dacică (sec. III-IV e.n.) situată pe un platou, pe pârâul Mărițeia, care la o puternică viitură a scos la iveală cele două podoabe. În această zonă s-au descoperit și alte materiale arheologice semnalate de inginerul A. Isăceanu, dar descoperitorul nu a făcut nicio precizare despre datarea acestora. În anul 1894 se publică harta arheologică a Bucovinei, lucrare ce menționează majoritatea descoperirilor anterioare. În anul 1895, C.A. Romstorfer revine în Bucovina și precizează mai detaliat datele topografice cu privire la situarea dealului Zamca din Călinești Enache, la cota de 508, unde două valuri sunt trasate pe latura de nord și al treilea perpendicular pe ele. Astfel, în primele zile ale lunii iunie 1892, s-au găsit tot în urma unor inundații ale pârâului Măriței, alte două obiecte din aur ornamentate cu alemandine (pietre semiprețioase de culoare roșie), un pandantiv și un distribuitor de curele, care au fost recuperate și donate Muzeului din Cernăuți. Peste ani, în anul 1902, arhitectul K.A. Romstorer – conservatorul pentru Bucovina al Comisiei Centrale a Monumentelor Istorice din Viena – anunță că tot la Mărițeia a fost descoperit un alt obiect de podoabă din aur, asemănător cu unul din cele găsite în anul 1892. La data comunicării, piesa nu a mai putut fi obținută de muzeul bucovinean și nu se mai cunoaște soarta acestei descoperiri. Factura pieselor din aur, ornamentate cu pietre semiprețioase – alemandine în cazul nostru –, care se încadrează în stilul policrom, permite datarea acestor piese descoperite la Măriței în prima jumătate a secolului al V-lea e.n. Nu este exclus ca descoperirile de la Mărițeia să constituie o parte din inventarul unor morminte princiare, care au aparținut unor membri ai aristocrației tribale din rândul popoarelor migratoare care au trecut prin aceste locuri. Prof. VICTOR COZARIUC-COSSARIS

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: