Dialog al artelor și al generațiilor

Manifestare complexă, cu impact benefic în rândul participanților, dar și al iubitorilor și consumatorilor de cultură din județ, „Dialogul artelor”, organizat de Centrul Cultural Bucovina prin Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, a continuat joi, 21 martie a.c., în plăcutul ambient al Muzeului Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, într-o organizare fără fisură.

 

Manifestarea, moderată cu pricepere de Elvira Romaniuc, directorul muzeului, s-a bucurat nu numai de prezența reprezentanților CCPCT, a consilierului județean Ioan Abutnăriței, care a reafirmat sprijinul constant al CJ pentru cultura autentică din județ, pentru accesul tuturor locuitorilor județului la actul cultural de calitate, dar și a unor artiști locali sau din zona humoreană, care au adus un plus de noutate și prospețime evenimentului. Călin Brăteanu, șeful CCPCT, s-a referit la promovarea bogatului patrimoniu imaterial al Bucovinei, al întregului ținut sucevean, prin tipărirea unor cărți de specialitate de mare valoare, iar pictorul Dumitru Micu, din partea Cenaclului „Dimitrie Loghin”, a prezentat lucrările a 5 dintre membrii cenaclului, aflate în cadrul expoziției din elegantul hol al muzeului, artistul fiind însoțit la manifestare și de pictorul Iosif Csukat. Volumul „Cioban la stele”, cuprinzând interviuri cu mari personalități ale culturii românești, cu vestiții membri ai grupului „Divertis”, a fost prezentat de autor, scriitorul și ziaristul Dumitru Brădățean. Participanții au aflat cum a reușit ziaristul să obțină interviuri de la mari actori, au reținut o replică celebră a lui Dem Rădulescu „parcă te văd că miroși a om!”, exprimând, în același timp, un omagiu pentru acei oameni minunați care-și lăsau problemele la marginea scenei, pentru a se dărui întru totul meseriei și publicului. Vorbind despre dăruire, Elvira Romaniuc a evocat concis personalitatea unui scriitor și ziarist sucevean, care emoționa prin dăruire, Mircea Motrici, prea devreme plecat dintre noi. Momentul ce a urmat, încântător prin talent și frumusețe, a aparținut tinerilor dansatori Ruxandra Ionașcu și Tudor Vasilovschi, care vor fi și reprezentanții humorenilor la un apropiat concurs de profil. Volumul, interesant prin temă și foarte minuțios documentat, „Păstoritul și folclorul păstoresc în Obcinele Bucovinei” de Filon Lucan (prezent la Gura Humorului și cu icoane pe sticlă), a fost prezentat de Alina Andruhovici, care a subliniat importanța acestei ocupații străvechi, generatoare de cultură și civilizație pe măsură (să amintim doar de folclorul păstoresc, de elementele de grai, de arhitectura specifică). Microfonul a aparținut în continuare unei tinere și talentate poete, Amalia Elena Istrate, care a citit câteva din creațiile proprii, bine primite de public. Cu pertinența și acribia cunoscute, dar și cu emoția firească a omului care a trudit pentru a scoate la lumină bijuterii ale unei culturi străvechi, muzicolog dr. Constanța Cristescu, consultant artistic la CCPCT, a prezentat voluminosul său studiu „Chemări de toacă” (premiat de Academia Română), precizând cum s-a documentat pentru această lucrare inedită și care este semnificația și valoarea acestui aspect al culturii noastre. Spre bucuria participanților, s-a putut asculta și un fragment veritabil din aceste chemări, prezent în CD-ul care însoțește ediția a II-a a cărții. O altă publicație, dintr-un domeniu „la fel de drag” după mărturisirea vorbitoarei, folclorul, și anume „Ghidul iubitorilor de folclor”, volumul II, a fost prezentată de dr. Cristescu, conținutul acesteia, realizat și cu aportul unor redutabili specialiști în domeniu și colaboratori, vizând clarificarea unor probleme de specialitate. Lucrarea pune în valoare și aspecte concrete de manifestare a creației populare, aflate în baza documentară a CCPCT. A fost apoi rândul unor foarte talentați copii, care trăiesc bucuria cântecului, a interpretării în general, care poartă cu mândrie frumoase și autentice costume populare. Este vorba despre membrii grupului „Ciutura” din Băișești, îndrumați și acompaniați de un profesor la fel de talentat și inimos, Ioan Ilica. Mihai Camilar, muzeograf la Muzeul Obiceiurilor Populare, a dovedit și de această dată că puțini sunt specialiștii atât de documentați și de dăruiți în a pune în valoare comorile culturii populare. Vorbitorul s-a referit la două lucrări care-i aparțin, „Calendarul popular bucovinean”, o ediție revăzută, care demonstrează vechimea culturii populare și modul de existență a locuitorilor străvechi ai acestor meleaguri, și „Zona etnografică Dorna”. Acest pertinent studiu clarifică probleme de bază ale studiilor etnografice privitoare la județul nostru, spre exemplu, existența a șase zone etnografice distincte, care ilustrează o bogăție impresionantă a culturii populare. Specialistul a reiterat ideea că zona Dornelor este cea mai interesantă sub toate aspectele – tradiții, obiceiuri, ocupații, port popular, folclor muzical și literar, arhitectură populară etc. – grație și faptului că este o zonă de interferență. Încheierea a aparținut artiștilor Carmen Veronica Steiciuc și Călin Brăteanu. Cu sensibilitate și talent, autoarea unor frumoase versuri de dragoste a inclus în recitalul său și texte aparținând scriitorilor Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Ion Minulescu, Matei Vișniec, Emil Brumaru, Magda Isanos, Ion Pribeagu, Octavian Paler, dar și texte ale poetului humorean George Gavrilean. I s-au alăturat cu melodii interpretate la chitară și solo Călin Brăteanu dar și, o surpriză foarte plăcută, Mihaela Grădinaru din Râșca, mai cunoscută ca profesoară și poetă, instructor al unui deja renumit grup folcloric bărbătesc, „Flori de măr”. Într-o seară în care o ploaie rece vestea zăpezi ce aveau să revină la sfârșit de martie, în incinta muzeului humorean s-au reunit, ca-ntr-un potir regal, armonii și valori care demonstrează că suntem aici, atât timp cât mai există toate acestea. Dialogul artelor nu se încheie aici, vor urma zonele Fălticeni, Suceava, Rădăuți. PARASCHIVA ABUTNĂRIȚEI