Muzeul Irimescu
Manifestările au început dimineață, la Biserica Oprișeni, unde pictura este realizată de Ion Irimescu în anii studenției, cu o slujbă de pomenire a maestrului Ion Irimescu oficiată de un sobor de preoți avându-l în frunte pe Î.P.S. Pimen, după care a urmat un moment de reculegere la mormântul unde Ion Irimescu și soția își dorm somnul de veci. Î.P.S. Pimen a precizat la sfârșitul serviciului religios că „Ion Irimescu nu a uitat să lase moștenire un dar, o jertfă și la o biserică. Aici, în această biserică, jertfa sunt picturile realizate de Ion Irimescu”. În sala de festivități „Pictor Aurel Băeșu” a Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, în fața a sute de spectatori, academicienii Dan Hăulică și Alexandru Zub, Dan Nicolae – director în Ministerul Culturii, Alexandru Rădulescu și Alexandru Băișanu vicepreședinți ai Consiliului Județean Suceava, Dan și Maria Hatmanu, împreună cu sculptorul Ilie Bostan – studenți ai maestrului Ion Irimescu, scriitorul Grigore Ilisei, pictorul Ion Grigore, scriitoarea Roxana Cristian, prof. univ. dr. Gheorghe Macarie, legatorii testamentari ai maestrului, prof. Gheorghe A.M. Ciobanu, prof. univ. dr. Dan Dascălu, scriitoarea Doina Cernica, sculptorul Liviu Rusu, scriitorul Mircea Oliv, arhitectul Ovidiu Alexievici, primarul Cătălin Coman și inițiatorul proiectului de reabilitare și modernizare a muzeului, fostul primar Vasile Tofan, au cinstit memoria lui Ion Irimescu și i-au reintrodus pe cei prezenți în atmosfera irimesciană, spiritul „patriarhului sculpturii românești” încununând această zi care i-a unit pe fălticeneni, suceveni, bistrițeni, băcăoani, bucureșteni și ieșeni. Ziua de ieri a fost un prilej de bucurie pentru toți cei prezenți la Fălticeni, pentru că în această zi s-a îndeplinit prima dorință a maestrului Ion Irimescu, reamenajarea și punerea în circuitul național și internațional a muzeului pe care l-a iubit atât de mult și ni l-a lăsat moștenire. Primarul Cătălin Coman a promis, cu ocazia tăierii panglicii inaugurale a muzeului, că administrația locală împreună cu administrația județeană și cu Ministerul Culturii vor duce la îndeplinire și cea de-a doua dorință testamentară a maestrului, realizarea Centrului Național Cultural de Studii și Creație „Ion Irimescu”. În cadrul evocării personalității maestrului și conturării semnificației evenimentului, după mesajul adresat de ministrul culturii, Puiu Hașotti, pictorul Dan Hatmanu s-a referit la relația de prietenie pe care a avut-o cu maestrul Ion Irimescu, fiind unul din apropiații maestrului încă din anii când îl avea ca profesor și împreună cu care a participat la expoziții internaționale de artă românească, încă din anul 1954, cu ocazia Bienalei de la Veneția. Dan Hatmanu a numit atât opera sa cât și opera lui Ion Irimescu „un joc al iluziilor, un privilegiu rar pe care viața ni l-a rezervat și pentru care mulți dintre cei din jur ne respectă”. Scriitoarea Doina Cernica a făcut câteva referiri la interviurile pe care le-a avut cu Ion Irimescu după venirea definitivă a acestuia la Fălticeni, interviuri care se regăsesc în paginile uneia dintre cărțile dedicate sculptorului. Pentru scriitoarea Roxana Cristian, Ion Irimescu este „întruchiparea Fălticeniului”, iar muzeul este „o pasare Phoenix”. Acad. Alexandru Zub este un prețuitor al valorii și are „un puternic respect” pentru Ion Irimescu, reușind să atragă atenția auditoriului evocând o operă și o personalitate menită să reziste timpului, amintind de reflecția „arta supusă judecății timpului”. „Mi-am îngăduit, încercând să meditez puțin asupra acestei figuri, asupra acestui destin, să intitulez mica mea reflecție «În timp și dincolo de timp». Personaj, martor și interpret al epocii, pentru sculptorul Ion Irimescu spiritul timpului este una din notele caracteristice ale operei sale. A trece prin veac fără a fi strivit, fără abateri grave și fără concesii nobile este o știință, o artă pe care Ion Irimescu a stăpânit-o cum puțini dintre contemporanii săi au făcut-o”, a spus acad. Alexandru Zub. Acad. Dan Hăulică a venit la Fălticeni cu foarte mulți prieteni pentru a-l omagia pe Ion Irimescu, dar și pentru a-i celebra pe cei care au făcut posibilă redeschiderea muzeului. Fostul ambasador UNESCO la Paris i-a organizat în anul 2004 o expoziție la Paris, orașul care îi era cel mai drag lui Ion Irimescu. „Suntem veniți aici din locuri diverse, îndepărtate și de peste tot, ceea ce ar putea fi disparitate esențială în adunarea noastră… Dimpotrivă, mă bucur să constat de la început un fel de sentiment de coeziune tainică care ne unește în omagiul pe care îl datorăm lui Ion Irimescu, dar și în omagiul pe care ni-l datorăm nouă înșine. Am conceput întâlnirea aceasta ca un fel de sobor al amintirilor, ocazie de a ne aduce laolaltă experiențe trăite, taina fiecăruia dintre noi sub un semn care să ne depășească. (…) În România lipsește o memorie a instituțiilor. Avem câteodată recunoștința firească, legitimă, obligatorie față de uriași ai creației precum Brâncuși, dar nu avem o cunoaștere circumstațiată și o recunoaștere pe măsură a instituțiilor care au încercat să zidească civilizat un fel de mers al lucrurilor culturale în rând cu lumea”, a spus acad. Dan Hăulică. După vizionarea filmului „Irimescu”, a cărui prezentare a fost efectuată de scriitorul Grigore Ilisei, directorul din Ministerul Culturii Dan Nicolae, vicepreședintele Consiliului Județean Alexandru Rădulescu și primarul Gheorghe Cătălin Coman au tăiat panglica inaugurală a muzeului. Cei prezenți au avut ocazia să viziteze edificiul, mulți dintre ei pentru prima oară, apreciind calitatea lucrărilor de modernizare și reabilitare. Redeschiderea Muzeului de Artă „Ion Irimescu” a adus și câteva noutăți, printre care se numără și 13 sculpturi turnate în bronz după închiderea muzeului, în urmă cu 8 ani, acum oferite în premieră spre vizionare publicului. Prima parte a manifestărilor dedicate redeschiderii muzeului s-a încheiat cu un moment muzical al grupului cameral al Asociației „Fălticeni Cultural”, dirijor prof. Angela Focșa. Primăria Fălticeni a finanțat din fonduri proprii reabilitarea clădirii în care funcționează „Galeria Oamenilor de Seamă”. „Galeria Oamenilor de Seamă” și-a deschis inițial porțile la 16 iunie 1972, în casa donată de scriitorii Horia și Vasile Lovinescu, sub directa îndrumare a cronicarului Eugen Dimitriu. În ultimii 3 ani, muzeul a fost închis pentru lucrări de reabilitare și consolidare. Proiectul a vizat refacerea lucrărilor de arhitectură, consolidarea structurii și refacerea instalațiilor electrice, apă canalizare, încălzire etc. Pe esplanada Muzeului de Artă „Ion Irimescu” a fost organizată, de la ora 19.00, o seară de muzică clasică cu Cvartetul „Alhambra” din Suceava.
Comentarii