Karekin II, Catolicos și Patriarh Suprem al tuturor armenilor va oficia duminică Sfânta Liturghie la Hagigadar

> Mii de pelerini din toată lumea sunt așteptați la hramul „Mănăstirii Dorințelor”, care împlinește 500 de ani de la ctitorire

 

Duminică, 12 august, conform tradiției, în duminica dinaintea sărbătorii „Adormirea Maicii Domnului”, Mănăstirea Hagigadar, cunoscută și ca „Mănăstirea Dorințelor”, redevine loc de pelerinaj și rugăciune pentru mii de credincioși de confesiune nu numai armeană, ci și ortodoxă, catolică etc. Arhiepiscopia Bisericii Apostolice Armene din România va da anul acesta o și mai mare amploare sărbătoririi hramului Mănăstirii Hagigadar, locaș de cult care împlinește 500 de ani de la ctitorire, potrivit mărturiilor istorice, între anii 1512-1513, în timpul domniei lui Bogdan cel Orb. Locașul a fost inclus în anul 2004 pe lista monumentelor istorice ale județului. „În ziua de duminică, 12 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, pelerinii urcă în genunchi colina, în vârful căreia se află clădirea mănăstirii cu hramul «Sfânta Născătoare», pe care o ocolesc de trei ori, închinându-se la fiecare colț și punându-și câte o dorință, după care asistă la Sfânta Liturghie” a reamintit Biserica Armeană din România, printr-un comunicat, ritualul specific și unic ce durează de 5 secole la Mănăstirea Hagigadar de pe „Dealul lui Bulai”, din comuna Moara, județul Suceava. Sfânta Liturghie de duminică va fi oficiată de Sanctitatea Sa Karekin II, Catolicos și Patriarh Suprem al tuturor armenilor, însoțit de un sobor de clerici, în frunte cu Înalt Preasfințitul Episcop Datev Hagopian, primat al Diocezei armenilor din România. Este anunțată participarea la sărbătoare a altor oficialități din România și din Republica Armenia, și a mii de pelerini din lumea întreagă. După ceremonia religioasă, pelerinii, indiferent de religie, sunt invitați la „hurban”, agapa creștină tradițională la care se servește „aganciapur”, faimoasa supă din carne de vită cu urechiușe. Cazanele în care aceasta va fi fiartă sunt sfințite de preot, iar tradiția spune că cel ce apucă să umple cu carne 40 de urechiușe pentru supă, Dumnezeu îi îndeplinește o dorință. Înalții prelați ai Bisericii Armene se vor întâlni cu președintele, șeful guvernului și conducerea Bisericii Ortodoxe Române Sărbătorirea a 500 de ani de la ctitorirea Mănăstirii Hagigadar include numeroase alte manifestări la nivel înalt care încep chiar de astăzi, 10 august, odată cu sosirea Sanctității Sale Karekin II și a suitei sale la București. Până la plecarea la Suceava sunt programate întâlniri ale înalților prelați cu reprezentanți ai bisericilor și comunității armene, o depunere de coroane la monumentul genocidului armean din curtea Catedralei „Sfinții Arhangheli” din București, deschiderea expoziției dedicate aniversării a 500 de ani ai tiparului armean, la centrul cultural al Arhiepiscopiei – Casa de Cultură Dudian. După participarea la pelerinaj, la oficierea Sfintei Liturghii și a ritualurilor incluse în sărbătoarea religioasă de la Suceava, Catolicosul și Patriarhul Suprem al tuturor armenilor și suita sa vor vizita, pe lângă Mănăstirea Hagigadar și Mănăstirea Zamca, Capela „Sfântul Grigore Luminătorul”, Biserica „Sf. Simion” și Biserica „Sf. Cruce”, toate ctitorii armenești din Suceava. La reîntoarcerea în București, înaltele fețe bisericești armene se vor întâlni cu Crin Antonescu, președintele interimar al României, cu prim-ministrul Victor Ponta, cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, vor vizita Ambasada Armeniei la București și vor participa la alte festivități.