„Comunitatea armenească din Bucovina, în imagini și documente”

 

Arhivele Naționale – Serviciul Județean Suceava și Uniunea Armenilor din România – Filiala Suceava vernisează expoziția „Comunitatea armenească din Bucovina în imagini și documente”, suntem informați printr-un comunicat al Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Suceava. Alături de documentele expuse în cadrul expoziției “Armenii din Suceava o istorie de peste șase secole de istorie”, organizată la Muzeul Bucovinei, Arhivele Naționale Suceava în parteneriat cu Filiala Suceava a Uniunii Armenilor din România, vor fi organizate în perioada 11 august-16 august a.c. (program de vizitare: 9 17), la sediul Filialei Suceava a Uniunii Armenilor din România (situat în curtea Bisericii Armenești „Sf. Cruce” din Suceava, str. V Alecsandri nr.3), expoziția „Comunitatea armenească din Bucovina în imagini și documente”, eveniment expozițional înscris în seria manifestărilor dedicate împlinirii a 500 de ani de la ctitorirea Mănăstirii armene Hagigadar din județul Suceava. În cadrul manifestării va fi lansat „Albumul omagial Hagigadar, Mănăstirea împlinitoare de dorințe; o jumătate de mileniu de la sfințire”, editat cu sprijinul Uniunii Armenilor din România, filiala Suceava, care își propune o prezentare a realizărilor comunității armenești din Bucovina atât pe plan laic, cât și pe plan religios. Traseul armenilor în Bucovina Expoziția aduce în atenția publicului mărturii ale vieții și activității Comunității Amenești din Bucovina: documente și fotografii din diferite perioade istorice, aflate în patrimoniul Arhivelor Naționale Suceava, precum și fotografii din colecțiile personale ale membrilor Comunității Armenești din Bucovina – ne transmit organizatorii. Toate aceste documente expuse care urmăresc traseul de istorie politică, religioasă, culturală, economico-socială parcurs de Comunitatea Armenească din Bucovina se regăsesc și în catalogul expoziției, însoțit de inventarul arhivistic al Comunității Armenești din Suceava, deținut și constituit de Arhivele sucevene, în anii 1954-1960, din donații și prin cumpărare de documente. Dintre acestea, se amintesc: Catagrafia familiilor armenești din Suceava din 25 aprilie 1831, Memoriul de protest din 1913 al Comunității Armene din Suceava față de masacrarea armenilor din Turcia sau Telegramele din 1918 adresate de Vartires Pruncul, prin care exprimă adeziunea armenilor din Suceava la Unirea Bucovinei, dări acordate armenilor în sec. al XVIII-lea, delimitări și administrări de proprietăți, alegeri de epitropi și numiri de preoți, activitatea școlii armenești, contribuții ale comunității pentru construirea spitalului orășenesc, repararea străzilor și construirea unei școli armenești, extrase de stare civilă, ordine, instrucțiuni, corespondență privind epidemiile de ciumă și holeră, probleme administrative, cartografii, jubileul împăratului, inventarierea bunurilor comunității armenești etc. Documentele sunt scrise în paleografie germană și în limbile germană, armeană, română, franceză și rusă. „Un rol important în viața provinciei” „Armenii din Bucovina au avut un rol important în viața provinciei. Casa de Austria le-a recunoscut meritele obținute în viața economică, socială și culturală, răsplătindu-i cu titluri nobiliare: familiile Von Kapri și Von Prunkulian. Comunitatea armeană s-a ocupat în special cu comerțul, erau faimoși pentru producerea ghiudenului, s-au implicat în proiecte sociale (spitale, școli, orfelinate). Tot comunității i se datorează ridicarea bisericilor din Gura Humorului, Cernăuți și a capelei armeano-catolice din Șerbăuți, alături de faimoasele biserici armenești din Suceava. Frații Von Prunkul, de pildă, importau produse din Austria și le distribuiau pe piața bucovineană la sfârșitul veacului al XVIII-lea. Faimoase sunt în Suceava Casa Prunkul (fostul restaurant Național), Casa Capri (actuala casă memorială Simion Florea Marian), strada Armenească, înțesată cu case armenești cu cerdac, case germane și case evreiești, hanul Langer, apreciat de personalități ale vremii, precum George Enescu și Mihai Eminescu”, aflăm din comunicatul Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Suceava.