Aglomerație

Informații deocamdată neoficiale indică faptul că, în aceste zile de înscrieri pentru învățământul superior, jurnalismul s-ar evidenția printr-un număr foarte mare de opțiuni la nivelul întregii țări (fiind chiar pe locul 4 într-un clasament de 5 al celor mai numeroase preferințe). Un aspect vizat deja de comentatori ai situației ar fi cel că și în acest an se poate constata o inadecvare a ofertei unor instituții de învățământ superior cu cerințele pieței și, totodată, poate, o inadecvare a perspectivelor pe care și le imaginează unii candidați despre aceasta. De altfel, pe de o parte, ocolind excepțiile, se poate spune că meseria la care visează acești aspiranți nu este tocmai facilă, comodă (deși poate fi privită a fi ca mult mai interesantă decât altele) și, în orice caz, prost plătită.
 

L.D. CLEMENT

În acest ultim sens, nu de azi ori de ieri se tot vorbește că firmele de presă o duc greu (ei, n-ar fi singurele…!), că numeroase ziare au sucombat ori gâfâie, că posturile de radio sau televiziune, chiar mai numeroase decât ar fi normal pentru o piață sănătoasă, au franjurat publicul, evidențiind mai curând nu producții de succes, ci divertisment (ușor) la greu ori varii interese politice sau economice care (cât or fi interesele) le mână în luptă. Cât despre alternativa care ar fi părut a fi media online, problemele sale specifice deja se vădesc: aglomerație sufocantă, câștiguri firave (deși cheltuielile de realizare sunt scăzute) și, ca urmare, o droaie de produse ticluite pe sponci, vociferând într-o mare hărmălaie, pentru consumatori de-o clipă-două. Estimp, a nu se uita că jurnaliștii nu se formează musai în facultăți. Unde, din păcate, studenților le vorbesc adesea profesori care, poate, sunt consumatori rafinați de media și, pe deasupra, tobă de teorie (uscată și contradictorie); dar care n-au fost jurnaliști sadea măcar o lună! Instituțiilor de învățământ le sunt concurenți serioși școlile private din preajma unor mari trusturi de media ori chiar redacțiile care se încumetă să-i țină în ucenicie pe candidații la breaslă (însă uneori cu riscul de a-i livra docți în toate păcatele meseriei!). Și fiindcă fu vorba despre teorie, a se reține și perspectiva (nu unică!) potrivit căreia, într-un viitor jurnalismul de calitate ar urma să fie practicat de economiști, juriști etc. – specialiști cunoscători de fond și nuanțe, iar în plus talentați emitenți de informație decantată cu sens –, nu de știriști… …Dar cine știe? Poate că tocmai cei care azi fac coadă să intre la învățat meserie vor fi fiind cei care, curând, să dea răspunsuri neașteptate și cinstite derutei noastre de azi. De meseriași, de consumatori.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: