Lucrările la restaurarea Cetății de Scaun merg bine

Cea mai importantă șansă pe care o are dezvoltarea, din orice punct de vedere, a Sucevei este restaurarea Cetății de Scaun a lui Ștefan cel Mare și a tuturor Mușatinilor care l-au precedat și i-au urmat. N-o spune în premieră autorul acestor rânduri, ci au spus-o atâția alții înaintea lui. Și o vor mai spune, căci adevărul, pe buzele tuturor, nu doare și e palpabil, la îndemână. Ce e Suceava? Un ou gigantic, ascuns după perdea? O statuie înaripată, cu care poți să scoți dopuri la sticle trecute de domni și domnițe? Sarmale? Un sfânt mare, Ioan cel Nou de la Suceava, despre care puțini știu și nu știu atât de mult cât ar fi normal să știe?…
 

Florin Hău

“Zilele Sucevei”, marcate la 24 iunie în fiecare an, înseamnă Nașterea Înaintemergătorului Ioan Botezătorul, vărul lui Iisus Hristos, primul adus pe lume, cu 6 luni înainte de nașterea Mântuitorului. Mai înseamnă 24 iunie că, în anul 1402, Alexandru cel Bun voievodul aducea, din pribegie, moaștele Sfântului Ioan cel Nou, în Cetatea Sucevei. Ce e Suceava? Cetatea lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Un papă, al câtelea n-am habar, l-a denumit pe marele Ștefan “atletul creștinătății”. Decisiv este ca urmașii lui Ștefan, adică noi, să credem lucrul acesta. Cine suntem noi? Din 1900 încoace, piatra de temelie a Cetății lui Ștefan cel Mare a fost furată sistematic, cu știința autorităților vremii, multe dintre casele riveranilor purtând și astăzi în temelii sau în ziduri amprenta trecutului istoric… Astăzi, Cetatea lui Ștefan se restaurează. Restaurarea merge, pe bani frumoși, bine… Mulțumim lui Dumnezeu, ar trebui spus, și o spunem, căci numai el are grijă de toate cele!… Cetatea Mușatinilor Cetatea lui Petru I Mușat, după înfloriri, decăderi, pustiiri și atâtea seminții care s-au dorit stăpâne peste ea ori i-au dorit pieirea, Cetatea de Scaun a Sucevei renaște din propria cenușă, din propriile sale ruine, peste care, nedrept, s-a așternut, ani și ani de-a rândul, uitarea. Am fost, ca ieri, să vedem cum decurge proiectul… În anul 2011, prin Programul Operațional Regional – Axa 5, Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, proiectul „Cetatea medievală a Sucevei – un monument de arhitectură al Europei creștine” (realizat, în comun, de municipiul Suceava, care este proprietarul terenurilor din zona Cetății de Scaun și de Consiliul Județean Suceava, care este administratorul Cetății de Scaun), intră în execuție, odată cu parafarea contractului comercial de gen, în prezența primarului Ion Lungu, de către ex-președintele CJ, Gheorghe Flutur, și managerul general al SC General Construct Suceava, Viorel Nuțu. Proiectul, inițiat în 2006 de primarul Lungu, și continuat ulterior de Gheorghe Flutur, se face în principal cu bani europeni nerambursabili. Contractul de finanțare a fost semnat în 2010, la Suceava, când a fost prezentă și Elena Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului. Valoarea investiției se ridică la circa 14 milioane de euro, durata de execuție fiind de 46 de luni. Ceea ce înseamnă că, din 2015, municipiul Suceava se va mândri, în sfârșit, cu o Cetate de Scaun consolidată, reabilitată și restaurată științific pentru mulți și buni ani de atunci încolo. O șansă fantastică pentru un oraș și un județ pentru care turismul devine unul dintre principalii poli de dezvoltare. Partenerii SC General Construct – antreprenor general – sunt Restaco Suceava, Loial Suceava și Grup Corint Alba Iulia. Supravegherea din punct de vedere arheologic a megalucrărilor o face Muzeul Bucovinei, printr-o echipă de specialiști de primă mână ai instituției (arheologii Florin Hău, Monica și Ștefan Dejan). Adevărata perlă a Sucevei Primarul Lungu: „Unul dintre lucrurile cele mai importante care s-au întâmplat în orașul nostru este demararea proiectului de consolidare, modernizare și reabilitare a Cetății de Scaun a Sucevei. Unul dintre cele mai importante proiecte de după Revoluție din județul Suceava, un proiect inițiat de Primăria Suceava în 2006. Suntem împreună cu CJ Suceava parteneri în acest proiect, având în vedere faptul că ei au construcția, zidurile, iar Primăria Suceava are terenul, un proiect de 14 milioane euro, care își propune în primul rând consolidarea Cetății, deoarece exista riscul să se prăbușească. Avem această obligație morală, după ce, pe la 1900, a fost salvată de Romstorfer. Acest proiect să fie pilonul de bază în ceea ce privește strategia de turism a municipiului, să-i dăm valoarea istorică pe care o merită, apoi să o valorificăm din punct de vedere al uriașului potențial turistic, din punct de vedere comercial. În același timp, zilele trecute s-a aprobat în CL proiectul de reabilitare și modernizare a Curții Domnești. Vrem să facem o legătură între Curtea Domnească și Cetatea de Scaun, avem, de asemenea, celelalte perle medievale – Mănăstirea Sf. Ioan, bisericile Sf. Gheorghe, Sf. Nicolae, Sf. Dumitru, avem Turnul Roșu și, nu în ultimul rând, Mănăstirea Zamca. Este un potențial fantastic în municipiul nostru. Vom căuta să sprijinim reabilitarea tuturor acestor situri medievale. Revenind la Cetatea de Scaun, va fi adevărata perlă a orașului nostru”. Lucrările la Cetatea de Scaun a Sucevei au început dinamic toamna trecută. O desfășurare de forțe cum n-a văzut fortul mușatin nici în cele mai cumplite momente de asediu ale sale. Cu deosebirea esențială că “asediul” din zilele noastre, bazat pe tehnologie de ultimă generație, pe știință și adevăr istoric, este unul exclusiv benefic fortului mușatin. Romstorfer, austriacul La 1893, intervine Ordinul imperial, când Cetatea de Scaun este declarată monument și apare în istoria ei cel care, 9 ani de zile, va munci s-o scoată din propria ei cenușă: Karl Adolf Romstorfer. Fondator al Muzeului Național al Bucovinei, lasă celebra monografie „Cetatea Sucevii, descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcute între 1895 și 1904” (Institutul de Arte Grafice “Carol I”, București, 1913) – în 170 pagini+12 planșe anexate, 113 ilustrații în text. Pentru monografie, primește titlul de Comandor al Ordinului Coroana României și titlul Bene Merenti, de aur, de la Carol I. Al doilea val de lucrări de restaurare începe în 1951, când se fondează un soi de șantier școală de arheologie medievală. Două mari personalități se implică – prof. Ion Nestor, adevăratul întemeietor de școală de arheologie medievală din România, și acad. Virgil Vătășeanu, aflăm de la Florin Hău. Arheologul Hău Arheologul Hău ne spune că una dintre dorințele sale, perfect realizabilă în condițiile de față, ar fi publicarea, la finalul lucrărilor, a unui sau a unor volume care să facă referire la toate categoriile de lucrări care s-au făcut în Cetate, cu scopul de a transmite generațiilor viitoare informație de bună calitate cu tot ce s-a făcut aici, lucrări de cercetare arheologică, restaurare sau consolidare. Visul său: un amplu proiect de cercetare româno-turcă a arhivelor otomane. „V-am spus, turcii nu lăsau nimic la voia întâmplării. În arhivele otomane, păstrate cu grijă, trebuie să existe informații prețioase pentru noi. Totul e să trimitem, acolo unde ele se păstrează, specialiști în turca veche, istorici etc., pentru studiu minuțios și de anduranță. Pe urmă, ar fi o altă dorință. Aceea de a lua legătura cu urmașii lui Romstorfer care, din câte am înțeles, au și o fundație care poartă numele marelui om de cultură. Trebuie să mai existe fotografii făcute la Cetate de antecesorul lor. Trebuie trimiși oameni în Austria, pentru a încerca să intrăm și noi în posesia acestui inestimabil tezaur fotografic. El a făcut, bănuim, sute, dacă nu cumva mii de fotografii, aici, la Cetate, care pot exista fie în custodia urmașilor săi, fie în custodia statului austriac”. Cine ține cu… Ursu În perioada 16 – 19 august 2012, la Cetate se va ține Festivalul Medieval. Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, ne-a declarat, sec, ne-știind, la acest moment, cine ține cu el din noua conducere a județului: “Nu știu ce trupe vor veni, sigur este actorul Caramitru, dar, dată fiind reconstrucția cetății, trebuie să vedem. Oricum, scena din interior rămâne în picioare. Acolo vor avea loc, ca și în alți ani, scenete istorice, recitări etc.”

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI