Ne vorbește ierarhul

„Cea mai scumpă comoară a omului este munca” (Pilde cap. 12, vers. 27) În deschiderea seriei Conferințelor publice lunare organizate în cadrul Muzeului Bucovinei, joi 27 ianuarie a.c., Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, cu glas cald, părintește, a susținut prelegerea „Comori cultural-spirituale ale Bucovinei”.

 

Cuvântul introductiv a fost rostit de Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei. Dl Aurel Buzincu, directorul executiv al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Culturii Naționale, reiterând ideea necesității identificării de modele ca o condiție a stabilității și progresului societății umane, a sesizat șansa pe care o avem de a sta în preajma Înalt Preasfințitului Pimen, personalitate contemporană care „a auzit, învățat și trăit multe, om care a trecut prin vremuri drept”. Înalt Preasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, în prelegerea susținută a evocat oameni, timpuri și a prezentat convingeri în ceea ce privește valorile cultural-spirituale, în general, și cele din Bucovina în special, convingeri formate pe temeliile trainice ale cunoașterii prin studiu statornic, ale meditației și dialogurilor cu personalități marcante ale vieții culturale românești și mai ales pe baza bogatei experiențe personale de viață. Personalitățile evocate au fost duhovnicul Protos, Petru Pogonat, Înalt Preasfințitul dr. Iustin Moisescu, fostul Mitropolit al Moldovei și Sucevei, dna Teodora Vasilescu, prof. Vasile Drăguț, acad. prof. George Călinescu. Înalt Preasfinția Sa a evocat cu evlavie Putna, Comoara Bucovinei și centrul acesteia, Mormântul lui Ștefan cel Mare. „Cea mai scumpă comoară a unui om este munca. Avem de învățat unii de la alții”, a spus ierarhul nostru, principiu pedagogic de bază. „Școala din Bucovina a avut elevi și profesori harnici, care au muncit cu credință și pricepere”. „Forța de creație a oamenilor din Bucovina a fost proiectată în literatură, cântarea bisericească, portul popular și folclor, în mănăstiri și biserici. Toate acestea, sigur, poartă puterea de creație a oamenilor de aici, din Bucovina, puterea muncii. Acești oameni au luat acest simțământ al proporției, al esteticului, din sufletul lor: Frumosul, Binele, Adevărul. Toate aceste creații odihnesc și dau liniște sufletului nostru.” În cadrul temei propuse, Înalt Preasfinția Sa a prezentat noțiuni legate de broderiile de la Mănăstirea Putna și noțiuni legate de specificul caselor din Bucovina. Referindu-se la broderiile de la Mănăstirea Putna, Înalt Presfințitul Arhiepiscop Pimen a prezentat impresii ale unor personalități, referitoare la aceste creații, mărturii ale spiritului acestor locuri în timp. Teodora Vasilescu afirma: „O broderie din vremea lui Ștefan cel Mare merită expusă nu singură într-o cameră, ci într-o singură clădire”. I. Alpotov: „Cea mai valoroasă colecție de broderii din lume se află la Putna, deoarece toate se găsesc acolo unde au fost create”; prof. Vasile Drăguț: „Anii domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504) au fost deosebit de rodnici pentru broderia moldovenească, numărul și calitatea pieselor situându-o în rândul marilor reușite ale artei europene contemporane. Caracteristică este acum viziunea monumentală și sobrietatea expresivă a compozițiilor, armoniile cromatice calme și nobile, execuția tehnică desăvârșită (epitrahilul de la Putna, 1469; acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop, 1477, capodoperă a genului; epitrahilul de la Putna, 1480, cu portretele votive ale lui Ștefan cel Mare și fiului său Alexandru; dvera „Înălțării Domnului” de la Putna, 1484; dvera „Adormirii Maicii Domnului” de la Putna, 1485; epitaful de la Putna, 1490; dvera „Răstignirii” de la Putna 1500, cu portretul lui Ștefan cel Mare și al Doamnei Maria Voichița; dvera „Bunei Vestiri” de la Putna cca. 1500). Cele mai multe broderii din epoca lui Ștefan cel Mare sunt păstrate la Putna”. În ceea ce privește casa țărănească din Bucovina, în prelegere a fost făcută prezicerea că monumentalitatea, ca în oricare zămislire a spiritului, nu stă în grandoare, ci în elementele constructive armonizate în simțul proporției. Această armonie materializează echilibrul minții și al sentimentelor, al sufletului. Această frumusețe este adânc împlântată în sufletul bucovineanului. Continuând, ierarhul a vorbit despre statornicia spiritului românesc, despre armonia naturii reflectată în comuniunea ortodoxă, readucând în actualitate vechi și mari axiome: „Dacă dai totul de-a gata, urmașul uită să mai muncească”; „Din conștiința statorniciei, românii nu și-au părăsit țara”; „Ortodoxia promovează specificul persoanei ce trăiește în comuniune”; „Ortodoxia este asemenea unui câmp cu flori cu fel de fel de forme și parfumuri”. În cei douăzeci de ani de arhipăstorie, Înalt Presfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a dăruit celor ce au vrut să primească o părticică a sufletului său. Și în seara zilei de 27 ianuarie a.c., la Muzeul Bucovinei ierarhul nostru a vorbit fiilor duhovnicești, neuitând să atragă atenția asupra necesității constituirii Fondului Forestier Bisericesc din Bucovina ca bază materială sigură și statornică, pentru a ne împlini datoria pe care o avem, de a păstra, îmbogăți și transmite în timp valorile cultural-spirituale din Bucovina, acestea fiind parte a ființei neamului nostru. Preot CONSTANTIN CIUPU Parohia „Sfântul Simion” Suceava