Legea educației a fost adoptată, dar provoacă în continuare mari nemulțumiri

Cu toate împotrivirile sindicatelor din Educație, Guvernul și-a angajat răspunderea, joi, pentru proiectul Legii educației Naționale, în fața plenului reunit al Parlamentului.

 

Dacă în termen de trei zile de la asumarea răspunderii deputații și senatorii nu inițiază nicio moțiune de cenzură la adresa Guvernului, atunci proiectul de lege se consideră adoptat. Liberalii au anunțat deja că vor să depună moțiune de cenzură în urma asumării răspunderii Guvernului, iar sindicatele așteaptă decizia Curții Constituționale, care urmează să se pronunțe pe 3 noiembrie asupra constituționalității procedurii de adoptare prin asumarea răspunderii guvernamentale a acestui act normativ. Cu toate împotrivirile sindicatelor, nemulțumite de mai multe puncte din proiectul Legii educației, după toate probabilitățile aceasta va trece și va „schimba din temelii” învățământul românesc. Cel puțin așa susține premierul Emil Boc, care vorbește de dezvoltarea și modernizarea sistemului nostru educațional, prin această lege. Despre noutățile aduse de aceasta am mai scris anterior, dar între timp parlamentarii i-au adus vreo 1200 de amendamente. Prevederile care au rămas clare de la început sunt învățământ obligatoriu de zece clase, includerea clasei a IX-a și a clasei pregătitoare la gimnaziu – în pofida lipsei acute de spațiu în școli, în special în cele rurale. Sindicatele nu sunt de acord cu trecerea clasei a IX-a de la învățământul liceal la învățământul gimnazial, cu procedura de titularizare pe post, care se va face la nivelul școlii, nu pe întregul sistem, și cu faptul că în componența consiliilor de administrație ale școlilor dascălii vor fi minoritari. Unul dintre cele mai importante amendamente acceptate de Guvern este cel prin care directorii de școli nu vor mai putea să ocupe demnități publice, printre acestea numărându-se funcții de conducere în partidele politice. De asemenea, legea va reduce numărul liceelor și al universităților, multe urmând a fi comasate. Părinții elevilor vor avea și ei răspunderi, putând fi amendați cu sume de până la o mie de lei pentru absențele copiilor. Vor exista noutăți și la nivelul conducerilor universităților, una fiind că Guvernul a decis ca rectorii să fie desemnați fie prin vot direct și secret exprimat de către cadrele didactice și cercetătorii titulari din instituție, fie de către o comisie stabilită de Senatul universității. Partea din Lege cea mai controversată e cea prin care elevii din zonele cu populație majoritar maghiară vor studia și istoria și geografia în limba maghiară.