Constituția proprietății

Conform definiției, cadastrul este o disciplină a geodeziei care determină elementele economice și juridice privind proprietatea funciară și presupune totalitatea lucrărilor care se efectuează pentru determinarea exactă a unor proprietăți funciare. Într-o țară civilizată, cadastrul este constituția proprietății. Într-o țară fostă comunistă, cum este România, cadastrul își recâștigă greoi sau deloc locul cuvenit între documentele fundamentale ale societății. Scriu „societate”, pentru că mă feresc să invoc statul, el ocupând cvasitotal mintea îndoctrinată a multora dintre noi. Statul ar trebui să fie garantul proprietății și nu acaparatorul ei. În interviul acordat ieri ziarului nostru, președintele Consiliului Județean, dl Gheorghe Flutur, face pentru prima dată publică o afirmație remarcabilă. Spune dânsul: „Am susținut întotdeauna și am văzut și eu documentul. La Cartea funciară Fondul Bisericesc figurează ca proprietar și trebuie respectată legea”. Niciodată după Revoluție un oficial român nu s-a exprimat mai clar în legătură cu disputatul Fond Bisericesc al Bucovinei.
 

Noi am publicat de mai multe ori facsimile ale unor fișe cadastrale din care reieșea clar cine era proprietarul unor păduri, clădiri, alte suprafețe de teren: Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei. Puțini au înțeles cu adevărat „greutatea în aur” a acestor documente emanate de un stat recunoscut pentru acribia birocrației sale: statul habsburgic. Cine a râs a râs la priveghi. Afirmația președintelui Gheorghe Flutur este cu atât mai prețioasă cu cât ea contrazice flagrant o teză emisă în cadrul răspunsului Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale dat la interpelarea deputatului (pe atunci) Aurel Olarean, răspuns semnat de ministrul (pe atunci) Gheorghe Flutur. Se susține acolo că Fondul „a reprezentat o instituție ce a administrat diverse foste proprietăți, nefiind proprietar în sine. De altfel, în succesiunea istorică a reglementărilor și regulamentelor FBOB se fac mai multe precizări care întăresc faptul că acesta a fost administrator și nu proprietar”. Teza aceasta a devenit laitmotivul opozanților reîntoarcerii Fondului Bisericesc la proprietar. Mai mult, răspunzând unei somații pe care el însuși o lansa cândva – aceea de a se proba cu acte proprietatea –, dl Flutur ne declara în interviu: „…ca om susțin retrocedarea pro-prietății, inclusiv proprietatea Bisericii, proprietate dovedită de ei cu acte…”. Până la urmă, dl Gheorghe Flutur rămâne consecvent cu sine însuși, căci, atunci când își asuma președinția postrevoluționarei Fundații Fondul Bisericesc, își asuma întreg demersul acesteia.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: