„Silvestru Morariu Andrievici”

– note de lector – La Editura Timpul din Iași, în Colecția Enciclopedia Bucovinei în Studii și Monografii a apărut cartea Silvestru Morariu Andrievici, autor dr. Constantin Hrehor.

 

Primul merit al autorului – preot, poet, grafician și publicist – constă în alegerea pentru studiul monografic a unei remarcabile personalități din cultura Bucovinei despre care Eminescu a scris: „Unul dintre bărbații cei mai de caracter și mai învățați dintre românii din Austro-Ungaria, căruia școala populară și Biserica Ortodoxă îi datoresc foarte mult”. Această apreciere consemnată în prima pagină de după titlul cărții mi-a provocat mai mult decât o stare de încântare în lecturarea frumoaselor pagini din acest studiu monografic. Prof. univ. dr. Mihai Iacobescu de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, în Cuvânt înainte, redă aprecieri autorizate despre familia Morărenilor, comparată cu cea a Hurmuzăcheștilor, și prezintă aspecte din evoluția Bisericii Ortodoxe Române din Bucovina. Despre carte, istoricul Mihai Iacobescu spune: „Scrisă într-un stil elevat, adecvat, făcând dovada unui experimentat și talentat mânuitor al condeiului, lucrarea reprezintă un veritabil elogiu adus vieții și activității marelui ierarh, figură strălucită a Ortodoxiei bucovinene”. După ce am lecturat paginile și anexele lucrării, recunosc ampla și aprofundata documentare a autorului, dar și coerența, unitatea și armonia în elaborarea acestei cărți de o mare valoare în cunoașterea istoriei și culturii Bucovinei și a Bisericii din Bucovina. Cartea are două părți distincte: „Morărenii în Bucovina” și „Silvestru Morariu Andrievici, mitropolit al Bucovinei”. În primul subcapitol al capitolului „Repere istorice” sunt prezentate momentele istorice semnificative din perioada premergătoare și din timpul vieții și activității „celui mai popular ierarh al Bucovinei”. Aflăm apoi despre originea Morărenilor, care poartă „patina legendei” și se află la Mitocu Dragomirnei, unde polonul Andrei Kawiatkovski și-a construit „moara de nisip”. Și tot din acest capitol aflăm despre Silvestru Morariu Andrievici ca preot la Ceahor „slujind în egală măsură la altarul Bisericii și al Limbii române”. De la colaborarea la „Calendarul pentru Bucovina” și până la elaborarea de manuale și metodici în limba română, preotul de la Ceahor a promovat manifestări culturale în cadrul Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. Interesante date sunt prezentate în această parte a cărții despre activitatea lui Silvestru Morariu Andrievici în calitate de deputat în Dieta Bucovinei, drept „o voce respectată în forul politic al provinciei”. O mare bogăție de date este cuprinsă în partea a doua – „Silvestru Morariu Andrievici, mitropolit al Bucovinei”. Spre a înțelege rolul și activitatea mitropolitului Silvestru Morariu, autorul dezvoltă situația Bisericii Ortodoxe din Bucovina după ce „Austria a izbutit a pune mâna pe cea mai frumoasă parte” a pământului românesc. În paginile părții a doua sunt explicate demersurile autorităților austriece, cele mai multe în defavoarea românilor bucovineni, începând cu generalul Enzenberg, dar și activitatea și stăruințele slujitorilor Bisericii Ortodoxe, episcopul Dositei Herescu, Daniil Vlahovici, Isaia Baloșescu, Eugenie Hacman, Teofil Bendella, Teofil Blajovici și Silveastru Morariu Andrievici, „în care românii bucovineni și-au întrupat idealurile…”. Autenticitatea unor importante informații din activitatea lui Silvestru Morariu Andrievici este exprimată în anexele lucrării, începând cu harta ducatului Bucovinei și terminând cu Sala Sinodală a Palatului mitropolitan, între ele fiind documente semnificative ale vremii: diploma de învestire de către Frantz Josef în demnitatea de mitropolit al Bucovinei și Dalmației, „Foaia Ordinăciunilor”, scrieri pastorale, diverse circulare, Actul de constituire a Fundației „Mitropolitul Silvestru” etc. Rodul unei opțiuni bine gândite, a unei temeinice documentări și a efortului de elaborare, scriitorul Constantin Hrehor îl așază la locul cuvenit în cultura română pe ierarhul Bucovinei Silvestru Morariu Andrievici.