O lege nouă bulversează medicina generală

Meseria de medic de familie va fi acordată la liber, fără specializare

Medicina de familie, ca specialitate, este iarăși tulburată de apariția unei legi care permite oricărui absolvent al Facultății de Medicină să profeseze ca medic de familie, fără să se mai specializeze. Este vorba de o lege apărută în MOF din 20 iulie 2010, care modifică Legea 95 privind reforma în sănătate.
 

medicul de familie IRINA BADRAJAN

Alexandru Lăzăreanu

Această nouă prevedere nemulțumește Societatea Națională a Medicilor de Familie din România, care ia atitudine, considerând că „e o mare lovitură adusă activității medicale”, ne-a declarat purtătoarea de cuvânt a Asociației Județe-ne a Medicilor Generaliști Suceava, dr. Irina Badrajan. Potrivit noilor modificări, „medic de medicină generală este orice absolvent al Facultății de Medicină din România sau de Pediatrie, promoție anterioară lui 2005, care nu a dobândit calificarea de medic specialist, dar a întrunit condițiile de exercitare a profesiunii de bază în baza prevederilor anterioare prezentei legi”. De aceeași prevedere beneficiază și titularii diplomelor de medicină obținute anterior anului 2005 în străinătate și echivalate în România. Este vorba despre medici cetățeni ai unui stat membru al UE, ai unui alt stat aparținând spațiului european sau Confederației Elvețiene. „Nu se poate exercita meseria fără pregătire” „Această lege permite exercitarea acestei specialități fără existența unei specializări, numai cu diplomă. Noi, cei dinainte de 2005, am dat o diferență, am urmat mai multe etape ca să fim numiți specialiști în medicină de familie. E o mare lovitură adusă activității medicale, este o soluție găsită ca urmare a plecării masive a medicilor generaliști în străinătate. Se sar niște specializări obligatorii, niște trepte pe care trebuie să le urmezi, rezidențiatul sau o specializare, pentru cei care n-au obținut-o. Le permite celor ieșiți din facultate să fie medici. Este o lovitură gravă dată actului medical exercitat de medicii de familie”, ne-a declarat ieri medicul specialist în medicină generală dr. Irina Badrajan. Ea spune că, pentru a fi medic de familie, nu este suficient ceea ce se învață numai la facultate, „trebuie urmate stagii și obținută specializarea pentru a funcționa ca medic de sine stătător în cabinet”. Dr. Irina Badrajan este de părere că i se aduce un deserviciu acestei specializări, mai ales că „și așa nu mai optează nimeni pentru medicină generală, asta va duce la desființarea acestei specialități”. Referitor la faptul că li se permite celor dinafară să profeseze ca medic de familie în România, dr. Badrajan spune că vor veni mulți medici dinafară, poate și din Republica Moldova, care sunt slab pregătiți, ea considerând că „această meserie nu poate fi făcută de oricine”. „Dacă la ora asta se pune problema așa, nu ne merităm locul ca stat al UE, mergem înapoi. Nu se poate exercita meseria fără pregătire, consider că ne degradează și mai tare și va pune în pericol acest sistem, cu o asistență medicală de slabă calitate. Este o modalitate complet tendențioasă și de dispreț adusă activității medicale”, a conchis medicul. „Important e să lucrezi într-un cabinet cu pacienții, aceasta e cea mai bună formă de specializare” Șeful DSP Suceava, dr. Alexandru Lăzăreanu, care a profesat multă vreme ca medic la țară, este de cu totul altă părere: medicul de medicină generală n-are nevoie de specializare sau rezidențiat, el învață cel mai bine meseria la cabinet. El a precizat că speră ca, în timp, să se revină la ceea ce a fost odată, adică medicul să aibă un loc de muncă asigurat la terminarea facultății, doar așa poate deprinde bine meseria. „Toți ne-am format așa și n-am avut probleme, important e să lucrezi într-un cabinet cu pacienții, aceasta e cea mai bună formă de specializare. Acum medicii stau 3-4 ani în rezidențiat și învârt hârtii. În cabinet, când lucrezi și dai de un caz mai greu, pui imediat mâna pe carte și te documentezi. Eu cred că e mai bine ca, după un anumit număr de ani de muncă la cabinet, să dai specialitatea. Timp de 20-30 de ani, țara asta a funcționat cu medicii care ieșeau de pe băncile facultății și făceau medicină la țară. Erau condiții mult mai drastice și n-a murit nimeni, acolo se învăța medicina, la țară. În spital făceam foi și rebus”. Dr. Lăzăreanu a explicat că meseria se învață mult mai bine când medicul se confruntă cu cazuri grele și e nevoit să pună mâna pe carte de fiecare dată: „La țară, la un caz mai complicat, puneam mâna pe carte și a doua zi știam. Cum venea seara, cum puneam mâna pe carte. Am pus odată diagnostic de «tifos exantematic de recădere», la Stupca, în 1988, fără să am specialitatea respectivă. Am văzut că sunt simptome ale bolii, am întrebat pacienta dacă a avut tifos în timpul războiului, a zis că da și mi-am dat seama că e recădere. Lucrurile astea te călesc și te învață. Stând lângă cineva care îți dictează ce să faci, nu înveți nimic. Rezidențiatul este o pierdere de timp, cei care-l fac ies mai slab pregătiți decât studenții”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: