Întâmplarea face ca, în vremea când politicienii noștri se bat vrăjmaș cu pumnii-n piepturile lor de aramă pentru încă o reformă a învățământului românesc, să citesc Cartea școlii noastre, o monografie a Școlii „Bogdan Vodă” – Câmpulung Moldovenesc, de prof. Horațiu Stamatin, apărută la Editura Fundației Culturale „Alexandru Bogza”, Câmpulung Moldovenesc, 2009, în condiții grafice excepționale (105 p. + 10 p. ilustrații), asigurate de Tipografia Terradesign din Gura Humorului.
În deschidere, sunt invocate cuvintele atenianului Socrate, dintre care aș reproduce o întrebare valabilă și în România de astăzi: „Cetățeni, cum de sunteți gata să munciți pe brânci, să spargeți chiar și pietre ca să ajungeți bogați, dar nu vă preocupați deloc de copiii cărora le veți lăsa toate acestea drept moștenire?”
Este flamura cu care se deschide Cartea școlii noastre, dar poate să fie desfășurată la fel de cu folos instructiv și în Parlamentul României din această primăvară, 2010.
După un Cuvânt înainte, cu care doamna prof. Elena Catargiu, directoarea Școlii „Bogdan Vodă”, stârnește pofta de lectură, prof. Horațiu Stamatin așterne istoria acestui așezămînt școlăresc în 6 capitole, precum: I. Dieci, dascăli, primii învățători, 1766-1874 (p. 9); II. Dimineața școlii din centru, 1875-1918 (p. 17); III. „Spiritul școlii active”, 1919-1947 (p. 27); IV. „Toți să fie înregimentați”, 1948-1975 (p. 47); V. „Un om poate fi distrus, dar niciodată derutat” 1976-1989 (71); VI. Tranziție, reforme, generația Google,1990-2009 (p. 81). Un Cuvânt de încheiere (p. 97) trage concluziile, iar două rezumate, In Brief (în engleză, de H. Stamatin, p. 99) și Resumé (în franceză, de Cristina Antohi, p. 100), îl pun în temă și pe un străin interesat de etapele prin care a trecut o școală bucovineană în răstimpul celor peste o sută de ani de la înființare, 1905.
Ilustrațiile înfățișează harta istorică a Bucovinei (1910), clădiri și aspecte din Cernăuți și Câmpulung Moldovenesc, chipuri de învățători și profesori, diplome, grupuri de școlari – străjerii din 1940 semănând minunat cu … pionierii din 1989! – , promoții cu uniforme greu de închipuit în dezmățul cromatic post-decembrist, întâlniri cu personalități care au conferențiat în școală – scriitorul George Ungureanu, fost elev, ajuns astăzi la vârsta de 98 de ani, acad. Eugen Simion de la București sau acad. Alexandru Zub de la Iași, Î.P.S. Pimen Suceveanul Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților – băieți și fete în frumoase costume populare.
Cum partea de Note (p. 101-104) se dovedește de asemenea bogată și captivantă, cititorii care îl cunosc pe Horațiu Stamatin ca poet modernist și traducător de poezie sau proză din avangarda de limbă engleză vor fi încântați de rigoarea autorului și de perspectiva istorică asupra desfășurării procesului de învățare în această parte de țară, nu prea luată în seamă de către centrele diriguitoare ale învățământului și culturii românești sub orice regim politic.
Faptele și aspectele prezentate în Cartea școlii noastre îndrituiesc orice lectură înspre concluzia că, și în câte un colț uitat de lume și de Dumnezeu, au trăit învățători și profesori – numele celor din Câmpulung Moldovenesc sunt consemnate acribios pentru fiece perioadă – care și-au închinat idealurile și zilele acelui crez în știința de carte izbăvitoare a minții și simțirii tineretului din ghearele ignoranței și nepăsării.
Felicităm autorul acestei cărți, dimpreună cu întregul corp didactic condus de prof. Elena Catargiu, care, într-un efort omagiind munca atâtor generații de învățători și profesori ai Școlii de centru, astăzi „Bogdan Vodă”, din Câmpulung Moldovenesc, au reușit să demonstreze că vechea zicală „ai carte, ai parte” lucrează mai vârtos în vremuri de restriște.
Altfel spus, unii dascălii mai trăiesc și răzbesc sub deviza: Cartea bate criza!
Comentarii