Aceștia spun că Primăria Suceava încearcă să le mai vândă încă o dată unitățile de locuit, stabilind discreționar un preț exorbitant și neluând în seamă daunele provocate > Viitorii proprietari cer despăgubiri reprezentând câștigul care ar fi putut fi realizat prin închirierea apartamentelor nepredate la timp, precum și dobânda la suma plătită cu titlul de avans > Pentru a intra în case, beneficiarii sunt obligați să vină la primărie cu sume cuprinse între circa 10.000 de euro și 40.000 de euro
Mai mulți viitori proprietari de apartamente din blocul nr. 22 din ansamblul de locuințe Obcini I de pe bulevardul „1 Decembrie 1918”, cunoscut și ca ansamblul „Kosovo”, cer despăgubiri de la primărie pentru întârzierea cu care unitățile de locuit contractate le sunt repartizate. Este vorba despre 12 beneficiari care solicită administrației municipale să facă demersuri de revocarea a Hotărârii Consiliului Local nr. 313 din decembrie 2009, prin care s-a aprobat vânzarea către cei în cauză a apartamentelor cu pricina.
Aceștia susțin că au contractat cu fosta RAUGCL construirea de apartamente, iar, după desființarea acestei regii, sarcina finalizării lor a revenit municipalității sucevene. În acest sens, prin Decizia nr. 1620 din octombrie 2005, Curtea de Apel Suceava a obligat primăria să predea apartamentele până pe 19 august 2006, în caz contrar de la bugetul local urmând a fi plătite penalizări de 10.000 de lei vechi, pe fiecare zi de întârziere și pe fiecare beneficiar. Reclamanții sesizează că nici până la această dată municipalitatea nu și-a îndeplinit obligația înmânării cheilor, asumată prin contract, neonorând nici sumele stabilite de instanță cu titlu de penalități.
„Având în vedere că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația asu-mată, acesta urmează să fie obligat să despăgubească pe fiecare cumpărător în parte pentru paguba cauzată ca urmare a neexecutării obligației. Aceasta reprezintă câștigul nerealizat, compus din chiria pe care am fi obținut-o în această perioadă, precum și dobânda legală la suma plătită cu titlul de preț pe ultimii ani”, se arată în cererea înaintată de Asociația de proprietari 20, 21, 22 Consiliului Local. În solicitare se mai subliniază că, prin HCL nr. 313 din decembrie 2009, autoritățile locale „încearcă să mai vândă o dată apartamentele, stabilind discreționar un preț exorbitant și neluând în seamă daunele provocate. „Este o măsură abuzivă, prin care se urmărește satisfacerea unor interese clientelare și fraudarea drepturilor noastre recunoscute de către instanță”, se plâng cei 12 beneficiari.
La reluarea execuției blocurilor abandonate, primăria le-a pus în vedere contractanților că trebuie să plătească un avans inițial de 30% din suma datorată municipalității, restul fiind eșalonat încă în patru rate, care urma a fi onorate în funcție de stadiul fizic al construcțiilor.
Juriștii primăriei spun că beneficiarii s-au obligat prin contract să onoreze diferențele valorice ivite pe parcursul execuției
De cealaltă parte, specialiștii executivului susțin că, deși cumpărătorii au achitat prețul prevăzut în contract, aceștia s-au obligat, potrivit prevederilor aceluiași document, să onoreze și diferențele rezultate pe parcursul executării lucrărilor. „Evident, finalizarea apartamentelor care compun blocul nr. 22 din Ansamblul de locuințe Obcini 1 B s-a făcut cu bani de la bugetul local, bani care trebuie recuperați de la cei 12 contractanți care s-au obligat, prin încheierea contractului, să achite diferențele valorice rezultate pe parcursul executării lucrărilor”, relevă juristul primăriei, Paul Iftimie.
Pentru a intra în case, viitorii proprietari de apartamente cu 2 camere (5 dintre ei) și 4 camere (ceilalți) sunt siliți să vină la primărie cu sume cuprinse între 40.431 de lei (circa 10.000 de euro) și 155.089 lei (aproximativ 40.000 de euro).
Primarul Ion Lungu spune că îi compătimește pe cei care sunt obligați să scoată alți bani din buzunar, menționând că, potrivit legii, primăria nu poate face mai mult de atât.
Blocurile 20, 21, 22 se află la intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni și, în contrast cu un bloc ridicat prin ANL, creau o imagine dezolantă reședinței de județ. De aceea, scheletele din beton au fost numite și „Blocurile Kosovo”.
Comentarii