Obama

Am evitat, săptămâna trecută, să abordez un astfel de subiect în acest spațiu, de părere fiind, atunci, că alegerea lui Barack Obama ca președinte al Statelor Unite (deși cu anticipate implicații mondiale…) nu este tocmai un subiect rupt din viața noastră de aici. Deși dis-de-dimineață, în ziua în care, după cum s-au trezit, românii aflau rezultatul alegerilor americane, am fost mișcat puțin de o întâmplare.

 

Mă îndreptam spre redacție și, cam în dreptul vilei fostului prefect O.O. (acolo unde, zilnic, doi adolescenți, ea și el, se pupă cam jumătate de minut înainte ca, peste altă jumătate de minut, să intre în curtea liceului), am ajuns din urmă două eleve, care tot șu-șoteau ceva între ele. Mi-am zis că vorbesc despre teme, profesori, băieți, despre… câte altele, dar, în dreptul lor, aveam să aud: “Obama”! > Iar astăzi las, totuși, subiectul să curgă, într-un mod configurat ieri dimineață de o domnișoa-ră care a mai fost pomenită în Crai nou (de dl prof. Gheorghe Dolinski, cel care a însoțit-o și ieri) și de care, vă promit, veți mai auzi: Liz Crow. Începe să se înțeleagă deja că Liz este americancă (acum, pentru a treia oară în România, printre altele pregătindu-și licența pe o temă de artă-cultură-socie-tate având ca aplicație frescele unor mănăstiri din județul nostru) și că nu am iertat-o nici de această întrebare: “Obama? De ce l-au ales ame-ricanii pe Obama?”. Iar Liz Crow (ea însăși susținătoare a lui Obama; la care se adaugă un aspect mai inedit: tatăl său, vechi republican, l-a votat pe Obama!) mi-a oferit câteva argumente mai puțin (sau deloc) atinse de știrile și co-mentariile românești dinainte de și de după alegeri. Fiindcă este onest, fiindcă nu are dis-cursuri diferite pentru săraci și pentru bogați, fiindcă, așa cum s-a făcut cunoscut, este plauzibil să nu se schimbe. Și nu în ultimul rând fiindcă este tânăr și arătos. Vă rog să mă credeți că, timp de câteva cli-pe, povestind cum, la telefon, nu reușea să se înțeleagă cu o prietenă din cauza vacarmului din stradă, unde mulțimea îl aclama pe Obama, ochii Lizei s-au aburit de lacrimi…! > Dar de ce nu John McCain? Pentru că, deși l-a criticat pe George Bush, are un discurs similar acestuia; fiindcă este bătrân și cu sănătatea șubredă – a fost, concis, răspunsul dat de Liz Crow. > Dar Bush…? “Toată lumea râdea de el…”, a început Liz, adăugând un termen care s-ar traduce foarte bine prin “măscărici”. “Nici nu vorbeș-te corect, gramatical!”, am mai aflat. Și, peste toate, de la acel 11 septembrie, a impus în țara sa, ca politică, frica! Iar americanilor nu vor să le fie frică…