De vom folosi vinul…

Luni, la frizer cu Dumitru. Meșterul își face treaba. Mișto! La un moment dat, simț că meseriașul zelos își prelungește atribuțiunile, competențele. Și dă-i… Și-n nări, și prin urechi, my God! Și să știți că aveți păr alb și-n nas!, îl auz pe amic. Îți închipuie, prietene, că-ntr-o clipită m-am… răcit. A murit Dumitru, uu… Luni, la-la… frizeria din Areni… O ratarăm și pieri, de Vasile-Alecsandri…

 

> Da’ bucuria new-săptămânii, odată pornită la vale, ca bolovanii spre caprele râioase ale Irinucăi, alta fu. Tot luni, am păpat… primii castraveți murați! O nebunie! Și… moartea căprioarei, cum zice, în situații șucare, Ovidiu, nepotul meu de la Înmatriculări & Permise. Și…, păi șii… când mi se-ntâmplă așa ceva, se deșteaptă în mine instinctuale porniri… arhaice, de-mi vine să țipuresc ca frumosul ăla de Iancu Furdui, de să-l anini pe flamură și pe columnă, de chipos ce e: Frunză verde castravete, mă apucă dor de fete… Iar pe căldura asta, coeficientul de risc ar putea fi capital. Iar extincția, bat în lemn-bat în fier, ca-pi-ta-lă… > Aa, apro-po de crăpelniță… Am citit undeva ceva și, cum nu e prea frumos să papi/să crapi solitaire, te îndemn/te poftesc și pe tine… Căci zice la revistă… Se pare că dietele bogate în lactate, cereale, dulciuri rafi-nate, produse de patiserie și grăsimi saturate afectează buna funcționare a creierului. Mie-mi spui!? Creierul tânjește după anumite substanțe nutritive în funcție de alimentele care erau… dispo-nibile acum 40.000 de ani (patruzecidemii!!!), iar noi îl hrănim cu… chestii care au fost inventate abia cu câțiva ani în urmă. Pentru că ce se-ntâmplă… Când carbohidrații sunt digerați prea rapid, pancreasul răspunde eliberând în organism insulină. Iar dacă acest proces se repetă prea des, celulele devin rezistente la insulină, crescând astfel riscul de diabet, pierdere de memorie și proastă funcționare a creierului. Mie-mi zici?! Nasol! Nivelurile mari ale zahărului în sânge duc la îmbătrânirea timpurie a creierului și a corpului, în timp ce o dietă calculată te asigură că propria memorie îți va sta la dispoziție toată viața, oricât de lungă ar fi ea. Mm, măi să fiee!? Oricum, bon apetit, peste tot! > Da’ mie-mi plăcu și mai mult ce scrie în chestie (vorba Maiorescului), cu niscai sutare bune de ani în urmă (pe la anii 500), Diadoh, episcopul Foticeii (din Epirul vechi), un mare ascet și un adânc cunoscător al tainelor vieții mistice. Ia’n ascultă, voinicule, pântecosule… A mânca și a bea din toate cele puse înainte, mulțumind lui Dumnezeu, nu este ceva care se împotrivește canonului cunoștinței. Căci toate, zice, erau bune foarte (Facere I, 31). Dar a te înfrâna cu bucurie de la cele multe și dulci este un lucru și mai potrivit cu dreapta socoteală și cu cunoștința. Însă n-am putea disprețui cu bucurie lucrurile dulci de aici dacă n-am gusta cu toată simțirea și încredin-țarea dulceața lui Dumne-zeu. Am să mă mai întind, deși mă beștelești, cu citarea (v. și Filocalia, vol. 1, pag. 326), pt. o mai bună punere la punct a rigorilor din domeniu. Să luăm, atunci, amintee… Precum trupul îngreunat de mulțimea mâncărilor face mintea molâie și greoaie, tot așa când e slăbit de prea mul-tă înfrânare face partea con-templativă a sufletului posomorâtă și neiubitoare de cu-noștință. Și mai continuă min-tosul ierarh: Deci, mâncările trebuie să se potrivească cu starea trupului. Când trupul e sănătos, trebuie să fie chinuit atât cât trebuie, iar când e slăbit, să fie îngrijit, dar cu măsură. Căci cel ce se nevoieș-te nu trebuie să-și slăbească trupul decât atâta cât trebuie ca să-i înlesnească lupta, ca prin ostenelile trupului și su-fletul să se curățească după cuviință… Și-aș mai fi scris, pt. diversificare, și despre altele, dar, pt. că am sujetul în mână, și ca să nu mai lungesc vorba-scripta și-n altă zi, te obosesc, iertare!, și mai departe, cu înțelepciunea învățămintelor ascetului Diadoh, că tare-mi mai plăcură la cât de iscusit și inspirat face rânduială și lumină bună în delicatul… spațiu culinar. Și… Postul are în sine laudă, dar nu la Dumnezeu. Căci este numai o unealtă, ducând spre cumpătare pe cei ce vor. Deci cei ce se nevoiesc nu se cade să se fălească cu el, ci să aștepte numai cu credință în Dumnezeu sfârșitul după care o doresc… Și ultima, așijderea: Precum pământul udat cu măsură face să răsară cu cel mai mare spor sămânța curată semănată în el, dar înecat de multe ploi aduce numai spini și mără-cini, așa și pământul inimii, de vom folosi vinul cu măsură, va scoate la iveală, curate, semințele ei firești, iar pe cele semănate de Duhul Sfânt în ea le va face să răsară foarte înfloritoare și cu mult rod; dar de o vom scălda în multă băutură, va preface în spini și mărăcini toate gândurile ei… Hî, hîî… Da’ eu (& fârtatele porc, trupul cel stricăcios) aș mai be ș-aș mai mânca, hîî, ș-aș mai… hurduca ceva, mm… d.b.