Boys, boys…

Duminică, acu ce vine, sărbătorire mare de… toți sfinții. Sf. Apostol Pavel (vorbind el despre sfinții cei știuți și ne-știuți, de dinainte sau de după Hristos) îi vede cam așa: Au astupat gurile leilor, au stins puterea focului, au scăpat de ascuțișul sabiei, s-au împu-ternicit, din slabi ce erau s-au făcut tari în război, au întors taberele vrăjmașilor pe fugă; alții au suferit batjocură și bici, ba chiar lanțuri și în-chisoare; au fost uciși cu pie-tre, au fost puși la cazne, au fost tăiați cu fierăstrăul, au murit uciși cu sabia, au pri-begit în piei de oaie și în piei de capră, lipsiți, strâmtorați, rău primiți.

 

Ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit în pustii și în munți, și în peș-teri, și în crăpăturile pămân-tului… Iar noi?! Noi, cu ce ieșim la interval, hîî?! > Căci și el, tot un fel de sfânt (în treaba lui, lumea lui plastică), am să procesez un pic la ce-am mai cercetat ieri și la ce aflai cu bucurie… Despre Paul Picasso. Întâi-și-ntâi, s-o luăm gospodărește, metodic, punctual și… virgual. Și… să zăbovim asupra numelui (și duiumului de prenume), că tare-mi mai plăcu… Dăci… Picasso s-a născut în An-dalucia (sudul Spaniei, țara flamenco-ului și influenței arabe splendide, eminamente gitană, țigănească), prin preaj-ma lu’ Sf. Dimitrie cel isvo-ditor de mir – 25 Brumărel 1881. Și, pt. că se credea că le aduc mult noroc, părinții își botezau copiii cu nume f. lungi. Dovedește nițică răb-dare, hombre! Și uite, însuși Pablo primi, se încărcă, în… cârcă, cu onomastică la greu. Numele lui Picasso, așadară, e următorul, țin’te bine: Pablo Diego Jose Francisco de Pa-ula Juan Nepomuceno Ma-ria de los Remedios Ci-priano de la Santisima Tri-nidad Martyr Patricio Cli-to Ruiz y Picasso. Oops! Te-ai ținut de noi?! Oricum, cum se vede, și aci se verifică slo-ganul scriptic sapiențial… Ce e pe la urmă, va deveni fruncea! Și, feri Doamne!, nu voi a vă fi dat niscai sugestii (& reclămății) pt. copchilașii voștri (virtuali)… Picasso – notează biografii lui cu moț – nu a fost atras de matematică, lectură sau scris. Și-acu, uu!, țin’te binee, cetitor: Nu știa nici măcar să scrie alfabetul. Uite-așa! Prea multă carte, (te) poate… deroga de la su-biectul (și predicatul) misiu-nii tale. Unde-i multă dăștep-tăciune – povățuia pe la noi mătușa Axinia – e și îndestulă prostie! Cu ajutorul unui supraveghetor binevoitor la examene, Picasso a reușit să termine școala… Păi nu?! Avea omul treaba lui, menirea lui. Și pe lumea asta, ca și la el, sunt lucruri și ființe mai im-portante decât… școala! După numele lui, hai să-ți înșir un pic și galeria de mu-ieri de care a fost înconjurat, sultănește. Citez… citeț: Pi-casso a avut relații cu cel puțin 7 femei pe parcursul vieții sale, fiind influențat de fiecare dintre acestea. La 45 de ani s-a îndrăgostit de o ado-lescentă de 17 ani, Maria-The-rese Walter, înfuriindu-și – normal! – soția (pe Olga Kho-klova)… Care Olga s-a și mu-tat, imediat, în sudul Franței, împreună cu fiul său, Paulo Picasso. Fiica lui Picasso și a Mariei-Therese s-a născut la 5 sept. 1935. Dar Picasso și Olga nu au divorțat niciodată. Totuși, Picasso și-a găsit curând o altă iubită, pe Dora Maar, pictor, fotograf și, natural, model. Legătura lor a durat 7 ani. Când Picasso a găsit o altă femeie, pe Francoise Gilot, Dora (care era și f. geloasă) a fost extrem de dezamăgită. Istoria, folclorul spune-spun că omul, geniul a fost iresponsabil în aventurile sale năvalnice, însă taman relațiile sale cu femeile i-au alimentat forța creatoare… Da’, ca să nu mai lungim, lăr-gim și lățim vorbele, vă înșir mai la vale, cu exactitudine, cu fidelitate, pardon, cu, toc-mai, in-fi-de-li-ta-tee, sinopticul amoros al gigantului din Barcelona. Scurt, aritmeticește. Nume și prenume, datele de naștere și cele de moarte, perioada relației cu Picasso: Unu, Una. Fernande Olivier, 1881 – 1966; cu Picasso, între anii 1905-1912; Doi. Marcelle Humbert, ? – 1915; 1912 – 1915; Trei. Olga Khoklova, 1891 – 1955; 1917 – 1935; Patru: Marie-Therese Walter, 1909-1997; 1927-1936; Cinci: Dora Maar, 1907 – 1997; 1936 – 1943; Șase: Francoise Gilot, 1921 – …; 1943-1953; Șapte: Jacqueline Roque, 1926-1985; 1954-1973… Și, cum îi șade bine, lista a rămas f. deschisă până… Până în, până la… 8 aprilie 1973; ora prânzului; Picasso nu iese din dormitor (nu se simțea bine de câteva zile); la ora 11,40, soția i-a dus micul dejun și ziarul. Picasso, care nu-mi respira, porni să se suie la Domnu’. Important e că, nonagenar, pieri liniștit, fără suferință. Ata ete. Viața de artist… Aa, și două remarci drăgă-lașe, nostime, nu tocmai lip-site de importanța lor… Că… cât a fost omul ăsta de colos și de geniu a, aa… intrat în flancurile Partidului Comunist! Wow! Și, doi la lăbutză: autorul faimoasei pânze-gigant Guernica i-a făcut portret și… Tătucului Stalin, pre numele și prenumele lui de călău faimos: Iosif Visarionovici Djugașvili (care, în limba georgiană, se tâlcuie prin bărbat de fier), hîîî… Fă-te om de lume nouă, să furi cloța dupe ouă… Ăăă, îî… d.b.