– În opinia mea, cele două pasiuni, căci și diplomația o fac tot din pasiune, merg mână în mână, pentru că, desfășurând activitatea oficială diplomatică, am nenumărate ocazii de a călători, de a vedea locuri noi, de a întâlni oameni noi… Am profitat de aceste oportunități pentru a surprinde, nu pe peliculă, dar în memoria calculatorului, anumite momente care mi-au plăcut foarte mult, care mie personal îmi aduc aminte de anumite situații pe care le-am trăit de-a lungul timpului, pe care mi le-au oferit locurile și oamenii pe care i-am întâlnit.
– Sunteți la prima expoziție? – Fotografii am foarte multe. Câteva mii de fotografii, dar intenția mea de până acum avea un caracter puțin egoist: de a le face pentru mine și de a-mi aminti doar eu de locurile vizitate… Este prima dată, deci, când îmi expun fotografiile. Acum vreau să le împart cu prietenii, cu cei apropiați. Și cum ne aflăm într-un cerc de oameni foarte apropiați (n.n. – la Ziua Europei, sărbătorită în raionul Hliboca, regiunea Cernăuți, pe data de 20 mai a.c.), oameni care fac cinste atât României, cât și Ucrainei, nu regret cu nimic faptul că mi-am „deschis” acest „mic secret” către ceilalți. – Secretul acesta poartă denumirea „Anotimpuri”. Din ce zone ale Ucrainei ați „cules” aceste peisaje? – Majoritatea imaginilor sunt luate din zona mea de activitate, din regiunile de vest ale Ucrainei cu precădere Cernăuți, Ivano-Frankovsk, Transcarpatia, Lvov. Altele sunt făcute chiar în apropierea Kievului. Am și alte fotografii mult mai reprezentative… În cazul celor expuse, acestea vor să surprindă numai natura și trecerea anotimpurilor. Nu am încercat să identific locul anume unde au fost făcute, ci numai să surprind clipa. – Observ și o undă meditativă în imaginile surprinse de dumneavoastră, de exemplu, turle de biserici „ascunse” în natură… – Da, se pot întâlni și astfel de trăiri… Ceea ce nu fac sunt portretele. Poate nu am ajuns la această performanță. Am și fotografii de detaliu… În peisaje se pot regăsi foarte des norii și cerul în diverse momente ale timpului. Nu le-am expus pe toate, dar pentru mine sunt foarte interesante. Trebuie să mărturisesc că am aproape 10.000 de fotografii și câteodată mă uit la ele și-mi aduc aminte cu plăcere clipele în care le-am făcut. – „Șeful” dumneavoastră, dl Romeo Săndulescu, este un „artist al cuvântului” – poet… Se poate spune că diplomații români de la Cernăuți fac o campanie deosebită în susținerea imaginii țării noastre prin atitudinea artistică pe care o au? – Noi, în primul rând, ne aflăm în Ucraina ca diplomați, ca reprezentanți ai statului român. Principala noastră preocupare este aceea de a ne îndeplini sarcinile care sunt legate de competența noastră. Dacă pe lângă acestea rămâne și timp pentru a ne exprima pasiunile, hobby-urile, n-aș duce-o până într-acolo încât să spun talentul, deoarece nu ne-am gândit că am fi atât de talentați ci doar că suntem niște oameni cărora le place să se exprime și altfel, acesta este un fapt pozitiv. Ne permitem anumite momente de răgaz în care nu am vrea să ne uităm la televizor sau să împletim pulovere, ceea ce n-ar fi rău, dar încercăm să facem mai mult. Astfel, domnul Romeo Săndulescu a publicat o carte, eu am făcut niște fotografii… Dorim și altor colegi-diplomați să-și concentreze timpul lor liber astfel încât perioada în care sunt departe de țară să treacă cât mai ușor și cât mai fructuos… – O ultimă întrebare… Pe când o expoziție în țară? – Nu mi-am propus acum, așa cum nu mi-am propus nici să ascund aceste fotografii sau să le public sau să le „divulg” cu sila. Dacă vor exista propuneri, cu mare plăcere… Dacă nu vor fi, eu sunt deja mulțumit, fiindcă am trăit o mare plăcere în momentul în care le-am făcut. A consemnat MIHAI MIHĂIESCU ANIUK
Comentarii