Amiază bucovineană pentru minte, inimă și literatură

Bucovineni și simpatizanți ai lor, parcă mai mulți ca oricând, au înfruntat gerul cel mai mare din această iarnă (24-25 februarie) pentru a participa, în Pod Pogor-fiul, la încă un superlativ – cea mai bogată și mai densă reuniune spirituală din toamnă încoace – ocazionată de lansarea cărților noi ale bucovinenilor din… baștină: Anica Facina, Petre Bejenariu și Emanoil Rei. Moderatorul, dl Liviu Papuc, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina – Filiala Iași, a propus, mai întâi, cunoașterea ultimei cărți de poezie a Anicăi Facina, Doruri (Editura Augusta, Timișoara, 2006), începând de la prezentarea sa de către scriitorul Emilian Marcu. Cu intuiția-i critică recunoscută, Emilian Marcu, susținătorul “Vitrinei cărților” de la revista “Convorbiri literare”, a remarcat că Anica Facina „și-a organizat discursul liric pe câteva coordonate”, că „scenele lirice glisează între copilărie și întâmplări ale vârstei mature”, care amintesc de Roua înserării (2005) – „volum de proze scurtissime, dar foarte bogate în trăiri”, precum povestirea, „incitantă”, Viața ca o traistă goală, cu „acea lentoare din poiana lui Iocan a lui Marin Preda, dar și cu zbuciumul unei mame nevoite să-și vândă vaca, singura sursă de existență, pentru a-i putea ajuta pe cei patru copii ai ei să continue școala, oarecum asemănător cu ezitarea lui Moromete de a-și vinde vecinului salcâmul” din grădină.

 

În Doruri, „fiecare poezie es-te străbătută de fior liric, de bu-curia de a fi”, iar din “bogatul ei arsenal liric fac parte, în principal, rememorările”. În schimb, „pe cât de simplă este poezia, pe atât de prolixă este postfața lui Eugen Axinte”. „Sunt, în a-ceastă carte, ușoare urme de Marin Sorescu, note din Nichita Stănescu”, dar „este o scriitoare care merită citită”. Subsemnatul am adăugat, privitor la volumul Roua înserării, „capacitatea de a crea atmosferă, de a impresio-na prin narațiuni cu psihologii dilematice în situații-limită ale unor personaje aflate la vârsta părului alb”, iar în legătură cu Doruri, „finețea și fluența liris-mului, frecvența metamorfo-zelor sugerând puritatea și de-venirea în parcurgerea vârstelor, suflul estival, reflexiv și chiar u-morul discret”. La invitația dlui Liviu Papuc, Anica Facina a mărturisit resursele copilăriei din scrisul său și apartenența rurală și moral-spirituală, de care este mândră. Actorul Con-stantin Avădanei (Teatrul Na-țional din Iași), fost coleg de li-ceu, a recitat sensibilizator mai multe poezii ale invitatei. Dl Liviu Papuc l-a prezentat pe scurt pe al doilea oaspete, dl Petre Bejinariu, despre a cărui ultimă carte – Libertăți și constrângeri (Editura Bucovina, Iași, 2006) – au vorbit poetul Nicolae Panaite, ca editor, și publicistul Gheorghe Giurcă. Gheorghe Giurcă i-a schițat personalitatea – „cadru didactic ilustru”, „inspector școlar, director de liceu” și „fost parlamentar de o moralitate desăvârșită, unul dintre foarte puținii care nu și-a servit interesele proprii, ci s-a dă-ruit rezolvării unor importante probleme ale României de azi” – și și-a expus ideile-axă din cro-nica la cartea discutată, publicată recent în „Crai nou”. După ce i-am punctat modelul didactic și managerial în învățământul sucevean decenii la rând, oaspetele a reamintit nevoi actuale ale societății noastre – noile educații, preocuparea de mediu și de românitatea din nordul Bucovinei și din Basarabia (ul-timele două, nesoluționate) –, impresionând auditorii. Ca e-fect, în discuție s-au implicat prof. univ. dr. Mandache Leu-cov, care l-a cunoscut ca „ferment al spiritualității bucovi-nene”, prof. Camelia Nistor și Corneliu Grumezea din Iași. În încheierea acțiunii, poetul Ion Cozmei l-a prezentat pe E-manoil Rei, autorul volumului Surâsul lacrimii (Editura Alfa, Iași, 2006), și a oferit informații despre ultimul număr al revistei „Țara Fagilor”. Emanoil Rei a citit două povestiri scurte și a dialogat cu cititorii plăcut afec-tați de paginile sale. Liviu Papuc a semnalat și apariția cărții Nasc și la Moldova oameni a profeso-rului Ilie Dan, care cuprinde studii despre Eminescu, Crean-gă, Gane, Hogaș, Sadoveanu, Mihai Codreanu, D.D. Pătrășca-nu, G. Topîrceanu, I.I. Miro-nescu și Păstorel Teodoreanu. Dominantele tematice și empatia reuniunii justifică titlul consemnării de mai sus. CONSTANTIN BLĂNARU