Primarelui i-a fătat scroafa…

> Mai este în România, incognito, și-n aceste zile (poate chiar prin arealul Bucovinei), planetarul Paulo Coelho, faimosul povestaș brazilian care și-a lansat, pe barba Humanitas-ului lu’ Gabriel Liiceanu, la sfârșitul săptămânii trecute, ultima producțiune editorială: Zahir. Da’ puțină lume știe că… cartea a fost tipărită, cu câteva săptămâni înainte, chiar într-o tiparniță suceveană: imprimeria de lux Accent Print, comenduită, cu eleganță și inspirațiune, de charismaticul Cristi Lupașcu, taman întors, zilele astea, din State (unde viețuiesc și trebăluiesc doamna sa și coconul lor). > Rubrica asta la care taman te nevoiești să citești chiar acu își va primeni, mintenaș, firma, sigla, porecla. Ajunge! Așa că, dacă ai vreo sugestie în chestiune – poftim de-ți dă cu opinia. Ofertele inspirate își vor afla înțelegerea…

 

> De câteva zile (și nopți) bune (și f. b.), ăl mai bucuros om din planetă e însuși primarele Drăgoieștilor. Cum de ce?! Bicoz – pă bunee! – scroafa din coteț i-a fătat o droaie de purcei. Hmm, în timp ce unora le pier gobăile… Baftă așijderea și-n alegeri, dle vornic! Că tot vin ele pe la sfârșitul ăstui Brumărel… > Balurile bobocilor în Suceava pornesc săptămâna viitoare; întâi “Ștefan”, a doua zi – “Petru”. Unu’ & unu’… > Da’ până pe-acolo, feții moșului, haideți să depănăm la o poveste (poveste sufită) pe care o vei tâlcui după cum te taie… țeasta. “Un bărbat (despre care se credea că a murit) fu pregătit pentru înmormântare, când, în toiul preparativelor, reînvie și se ridică în picioare, însă, fiind el atât de șocat de cele văzute, leșină. Oamenii l-au pus înapoi în copârșeu și procesiunea funerară o apucă spre țintirim. Îndată ajuns la… locul cu verdeață, mortul își recăpătă cunoștința, deschise ochii și ceru ajutor. Nu e posibil să fi reînviat!?, țipuriră câțiva, pentru că moartea i-a fost confirmată de experți mai mult decât competenți. Dar sunt viu! – strigă bărbatul și ceru ajutorul unui jurist, un om de știință binecunoscut pentru imparțialitatea de care dădea dovadă. O clipă!, spuse expertul, în vreme ce se întoarse și începu să numere persoanele îndoliate. El continuă: Cu toții am auzit ce-a avut de zis presupusul decedat. Acum aș dori să aud și opinia celor cincizeci de martori prezenți aici. Care-i adevărul? Este mort! – strigară într-un glas martorii. Atunci, îngropați-l!, mai spuse expertul. Și îngropat a fost…”. Ca și dosarele… moarte ale rupților & corupților barosani (încă vii & vioi) de pe ulicioarele cețoase și mioritice…