Transformarea regiei de drumuri județene în S.C. este benefică și de perspectivă

A dispărut Regia Autonomă de Drumuri, Poduri și Utilități Publice Suceava. În locul ei a apărut Societatea Comercială de Drumuri și Poduri SA Suceava, la care, la fel ca și la fosta regie, Consiliul Județean Suceava este acționar unic. Această prerogativă și-o exercită prin 7 consilieri, care constituie Adunarea Generală a Acționarilor (AGA). De fapt, cea mai importantă sarcină a celor 7 este împărțirea dividendului. Sigur, mai întâi trebuie să aprobe bugetul de venituri și cheltuieli al societății, prin care se prevede obținerea unui profit brut și a unui profit net, cei 7 având autoritatea de a-l împărți. Câștigă cineva din a-ceastă transformare a regiei de drumuri județene în societate comercială? Înainte, impozitul pe profit se plătea Consiliului Județean, ca venit la bugetul acestuia; și jumătate din profitul net se dădea la CJ, ca vărsăminte din profit. De asemenea, când drumurile județene erau regie mai erau niște avantaje: se puteau face lucrări în domeniul întreținerii drumurilor și podurilor, fără plata Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA), putându-se executa mai multe lucrări, dar, din 2003, acest avantaj a dispărut; la regii, și impozitul pe profit și vărsămintele la profitul net se făceau venituri la bugetul Consiliului Județean, însă, prin Codul fiscal și Legea bugetului de stat anual, a dispărut și această facilitate.

 

Prin transformarea în S.C. Drumuri și Poduri SA, impozitul pe profit va merge la bugetul CJ (este un avantaj), iar partea din profitul net care va fi stabilită de AGA se va constitui ca venit la CJ. Consiliul Județean, prin această societate, poate să aducă niște venituri la bugetul propriu – preciza dl ing. EUGEN GRIRIGAN, directorul general al unității. Societatea câștigă ceva, prin această transformare? S-a lărgit foarte mult, prin statut, aria de activitate. Putem face inclusiv comerț, turism etc. Sunt momente când trebuie să găsim și alte activități, pentru ocuparea tuturor salariaților și a spațiilor productive. Acesta este un avantaj pentru societate. Un alt avantaj este acela că deschide calea privatizării, care, desigur, poate fi hotărâtă numai de CJ. De eventuala privatizare se interesează deja firme celebre din Europa, cum sunt STRABACH (din Austria), COLLAS (din Franța). De exemplu, STRABACH a cumpărat 99 la sută din acțiunile societății similare de pe lângă Consiliul Județean Timiș; firma austriacă este interesată și de societatea de drumuri județene de la Iași și întreabă și de cea de la Suceava. Avantajul privatizării cu un investitor ca acesta, strategic, este că se va face o tehnologizare la nivel european (mașini, utilaje performante); este adevărat, va fi o reducere de personal, dar, concomitent, vor crește salariile celor care rămân. Iar societatea noastră este autorizată ISO 9001, din punct de vedere al standardelor de calitate, în domeniul drumurilor. Avem laboratoare și alte dotări, deci un sistem de calitate bine pus la punct. Totodată, avem puncte de lucru și baze de producție pe întreg teritoriul județului, cu toate racordurile, pentru a putea face treabă. Pentru un investitor, aceste lucruri constituie un mare avantaj, nemaifiind nevoit să caute terenuri, să facă platforme, să facă racorduri etc., etc. Utilajele însă le-am cumpărat la mâna a doua și le-am folosit deja 5-6 ani de zile. Pe de altă parte, în gândirea oficialilor UE, regie înseamnă automat subvenții de la stat, concurență neloială ș.a.m.d., deși, în cazul nostru, aceste lucruri nu se confirmă – arăta dl Eugen Girigan. De ce? Bilanțul încheiat la 31 august a.c., ca regie autonomă, este bun. Am avut programată (prin HCJ) o cifră de afaceri de 175 miliarde lei și am realizat 191 miliarde. Pentru că nu am lucrat numai pentru Consiliul Județean. Am participat la licitații, am contractat și am executat și alte lucrări, pentru a putea exista cu personalul angajat și cu dotarea pe care o avem. Tot pe 8 luni, am avut programat un profit brut de 12,250 miliarde lei și am realizat 14,240 miliarde lei, un profit net de 10,290 miliarde și am obținut 12,181 miliarde lei. Ponderea salariilor în totalul cheltuielilor a fost programată la 12,1 la sută și am realizat 10,86 la sută. Nu știu câți agenți economici au o pondere a salariilor atât de scăzută în cifra de afaceri. Cheltuielile la 1000 lei venit realizat au fost de 928 lei, față de 930 lei programate. Premisele sunt acceptabile și credem că vom realiza și programul pe ultimele 4 luni ale anului, ca societate comercială (o cifră de afaceri de 90 miliarde lei și un profit brut de 6,3 miliarde lei). Vremea este acum favorabilă și noi lucrăm din plin la turnări de asfalt. Până la urmă, pe locuitorii județului îi interesează mai puțin aspectele prezentate până acum. Ei vor să știe dacă vor fi mai bune drumurile județene, după această transformare din regie în societate? Drumurile vor fi mai bune când va exista posibilitatea ca CJ Suceava să aloce sume mai mari în acest scop. Pentru că prețul pe metrul pătrat de îmbrăcăminte asfaltică este la fel ca atunci când eram regie. Deși avem posibilitatea de a face un volum de lucrări mai mare, pentru CJ ne încadrăm în limita fondurilor alocate acestui scop. Trebuie să menționez însă aici că, față de alte județe din țară, cum ar fi Botoșani sau Vaslui, chiar dacă Vasluiul are numai circa 400 km de drumuri județene, iar noi avem 1.400 km, starea lor tehnică, la noi, este mult mai bună. De ce? Consiliul Județean Suceava alocă totuși sume mari. Anul acesta, pentru lucrări de întreținere a drumurilor județene, a alocat, numai din bugetul propriu, 153 miliarde lei, reușind să facem câteva lucrări de anvergură, pe traseele: Suceava – Dolhasca, Vama – Vatra Moldoviței, Mălini – Slatina. Am făcut covoare asfaltice foarte multe. Totodată, CJ Suceava a mai făcut un credit de 200 miliarde lei, iar prin hotărâre a deliberativului județean s-au stabilit opt trasee (lucrări de investiții), care se execută din acest fond, 90 de miliarde fiind alocate pentru 2005 și 110 miliarde pentru 2006. Dar materialele sunt foarte scumpe. Tona de bitum, la 1 ianuarie a.c., era 6,6 milioane lei, iar acum este 9,8 milioane lei (vechi). Prețul a crescut cu aproape 50 la sută. Noi trebuie să facem niște eforturi extraordinare ca să putem acoperi această creștere, îndeosebi la bitum, din cauză că, prin OG 60, care reglementează achizițiile publice, noi am încheiat un contract la 1 ianuarie 2005 cu CJ Suceava, pe niște prețuri negociate, care nu se pot modifica în cursul anului. Trebuie să realizăm acest contract cu aceleași prețuri, de la 1 ianuarie până la 31 decembrie. Este extrem de greu! Singurul lucru acceptat a fost o majorare de preț la materiale, dar numai de 4 la sută, cu cât s-a considerat că va crește inflația, în timp ce la bitum, care deține ponderea la noi, creșterea prețului este de 50 la sută! Asta ne-a obligat să menținem prețurile la transport la nivelul negociat cu transportatorii la 1 ianuarie, deși s-au scumpit carburanții. Referindu-mă la avantajele transformării din regie în societate, pentru drumurile județene, nu din acest motiv drumurile vor căpăta o altă față. Iar, dacă ne gândim la calamitățile care s-au abătut și asupra județului nostru, acestea au afectat foarte multe drumuri județene: DJ 155 A Râșca, DJ 209 A Mălini-Stânișoara (afectat foarte, foarte tare), DJ 177 A Frasin-Tarnița, DJ 175 B Pojorâta-Rarău, DJ 175 Pojorâta-Izvoarele Sucevei, DJ 174 Vatra Dornei-Panaci-Broșteni, DJ 209 G Vicov-Brodina, DJ 291 A Frătăuți-Mușenița-Siret. Deci pe foarte multe trasee a fost spălat materialul pietros pe partea carosabilă, s-au produs rupturi din drumuri și blocaje, din cauza lipsei apărărilor de mal și a viiturilor deosebit de puternice, au fost afectate și colmatate șanțuri, podețe etc. Norocul este că CJ Suceava este unul dintre puținele din țară care are în atenție rețeaua de drumuri județene. Iar noi am lucrat și sâmbăta și duminica, pentru a asigura accesul cu apă minerală și alimente la oameni, accesul salvărilor și al mașinilor de pompieri. Este corect să menționez aici că s-au dat și bani pentru remedierea infrastructurii; sigur, nu la nivelul necesităților. Distrugerile provocate de viituri, la drumurile județene, în acest an, au fost de aproape 280 miliarde lei, și au fost alocate de la Guvern, prin 3 HG, circa 50 miliarde lei. Dar, și datorită eforturilor noastre, în nici o zonă afectată de inundații circulația n-a fost întreruptă mai mult de două zile. În prezent, toate drumurile județene sunt repuse în circulație; lucrăm în continuare la refacerea celor afectate, cu fonduri de la calamități, termenul de finalizare fiind 30 noiembrie. Ne străduim să ne încadrăm în acest termen. Revenind la transformarea regiei în societate comercială, dl director general Eugen Girigan spunea că aceasta este benefică și de perspectivă: Este benefică și pentru Consiliul Județean, și pentru drumuri, și pentru agentul economic, care se numește acum societate.