Mit și mondializare. Exilul în literaturile francofone

« Mythe et mondialisation. L’exil dans les littératures francophones » (Mit și mondializare. Exilul în literaturile francofone) este numele colocviului ce a început ieri, la Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava, în cadrul proiectului bilateral francez-român intitulat « Mythes et stratégies de la francophonie en Europe, en Roumanie et dans les Balkans » (programme Brâncuși), 2005. Colocviul de la Suceava este orga-nizat de Universitatea “Ștefan cel Mare”, Catedra de Studii Franceze, și Universitatea Paris IV Sorbona, cu sprijinul Primăriei Suceava. Comitetul de organizare este alcătuit din prof. univ. dr. Elena-Brândușa Steiciuc, lector univ. drd. Olga Gancevici – din partea universității-gazdă și cercetător dr. Efstratia Oktapoda-Lu – din partea universității pariziene.
 

În deschidere, dna Elena-Brândușa Steiciuc a mulțumit celor prezenți, în numele organizatorilor și gazdelor, pentru participarea (“într-o neașteptată vară indiană”) la reuniunea științifică; aceleași mulțumiri au fost rostite de dna Sanda-Maria Ardeleanu și dna Efstratia Oktapoda-Lu. Dna Steiciuc a precizat că tema colocviului vizează explorarea unei “vaste și complexe problematici”, fun-damentate într-o “realitate dintre cele mai frapante a lumii con-temporane”. De asemenea, și-a exprimat speranța că “România rămâne un spațiu privilegiat al francofoniei, în Balcani și în Europa”. Dna prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, prorector al Universității, a apreciat că, prin temă, colocviul este “inedit”, anticipând că se anunță, prin titlurile comunicărilor, “extrem de interesant”. Dna Ardeleanu a arătat că Suceava însăși poartă amprenta legendelor (prin is-torie, prin persona-litățile legate de nu-mele său ce au intrat în istorie și legendă), într-un spațiu de nord de Moldovă și într-o Bucovină ce prezintă – inclusiv din perspectiva realităților studiate în aceste zile – par-ticularități deosebite și într-un spațiu mai larg ce s-a impus ca “insulă de latinitate într-un ocean slav”. Lucrările co-locviului se des-fășoară în cadrul a 4 sesiuni, conduse de prof. univ. dr. Muguraș Constantinescu, prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu, prof. univ. dr. Elena-Brândușa Steiciuc (Universitatea “Ștefan cel Mare”) și cercetător dr. Efstratia Oktapoda-Lu (Universitatea Paris IV Sorbona). În cadrul primei sesiuni, ieri au fost programate expunerile: « Pluri-linguisme et fonctionnement des langues » (Plurilingvism și func-ționare a limbilor) – Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi (Uni-versitatea “Ștefan cel Mare”); « L’exil de la langue maternelle à l’époque de la mondialisation » (Exilul limbii materne în epoca mondializarii) – Olympia G. Anto-niadou (Universitatea “Aristotel”, Tessalonic, Grecia); « Choisir le français pour exprimer l’indicible. Elie Wiesel » (Alegerea francezei pentru exprimarea inex-primabilului. Elie Wiesel) – Olivier Rota (Universitatea Lille III, Franța) ; « Nancy Huston: une littérature de l’exil » (Nancy Houston: o literatură a exilului) – Efstratia Oktapoda-Lu (Universitatea Paris IV Sorbona); « Nancy Huston entre la perte du nord et la réconciliation avec soi » (Nancy Huston între pierderea nordului și reconcilierea cu sine însăși) – Ioana Cristina Chilea (Universitatea Bacău); « Du néerlandais au français, ou redéfinir l’étranger: l’exemple de Raymond De Kremer » (Din olandeză în franceză sau redefinirea străinului: exemplul lui Raymond De Kremer) – Arnaud Huftier (Universitatea din Valenciennes, Franța). După-amiază, în cea de-a doua sesiune: « L’exil dans Le testament français d’Andreï Makine » (Exilul în Testamentul francez al lui Andreï Makine) – Murielle Lucie Clément (Universitatea din Amsterdam, Olanda); « Les facettes de l’exil dans l’œuvre d’Andreï Makine » (Fatetele exilului în opera lui Andreï Makine) – Cristina Drahta (Uni-versitatea suceveană); « Enjeux de l’exil. Les Ballets Russes et l’histoire du Féminisme » (Mize ale exilului. Baletele rusești și istoria feminismului) – Cristina Băhnărel-Albertini (Universitatea “Sophia Antipolis” din Nisa, Franța); « Les voix de l’exil espagnol en France » (Vocile exilului spaniol în Franța) – Ebtehal Younes (Universitatea din Cairo, Egipt); « Entre o Pais e o Longe: voix et voies de l’émigration portugaise » (Între o Țară și o Limbă – voci și căi ale emigrației portu-gheze) – Regina Antunes-Meyerfeld și Maria Zilda Ferreira Cury (Universitatea Federală din Minas Gérais, Brazilia); « L’exil intérieur dans Phèdre de Racine » (Exilul interior în Fedra de Racine) – Nicoleta Moroșan (Universitatea Suceava); Scott Sprenger (BYU, Utah, SUA) – titlu rezervat. Astăzi, până la ședința de sinteză, programată tocmai la orele serii, și înaintea zilei de mâine, când participanților la colocviu li se vor deschide porțile mai multor mănăstiri din județ, alte comunicări: « L’aventure d’une conscience malheureuse dans l’espace du modernisme globalisant : Benjamin Fondane » (Aventura unei conștiințe bolnăvicioase în spațiul mo-dernismu-lui globa-lizant: Benjamin Fundoia-nu) – Ma-riana Boca (Univer-sitatea Su-ceava); « Expression de l’exil : le journal de Sanda Sto-lojan » (Expresia exilului: jurnalul Sandei Stolojan) – Muguraș Constan-tinescu (Universitatea Suceava); « L’exil de Théodore Cazaban » (Exilul lui Teodor Cazaban) – Gina Puică (Universitatea Suceava); « De l’exil et de l’exilé chez Vintilă Ho-ria » (Vintilă Horia: despre exil și despre exilat); « Du communisme a l’exil : l’érotisme sans frontière. Le cas de Nina Cassian » (De la comunism la exil: erotismul fară frontiere. Cazul Ninei Cassian) – Corina Moldovan (Universitatea Cluj-Napoca); « Matéi Visniec: imaginaire de la sociopolitique est-européenne » (Matei Vișniec: imaginarul sociopoliticii est-eu-ropene) – Olga Gancevici (Univer-sitatea Suceava). După-amiază: « Entre LE GONE DU CHAABA et LE MARTEAU PIQUE-COUR de Azouz Begag, de la déroute linguistique à la diglossie salvatrice » (Între LE GONE DU CHAABA ți LE MAR-TEAU PIQUE-CŒUR de Azouz Begag, de la deruta lingvistica la diglosia salvatoare – este vorba despre două lucrări ale unui scriitor algerian) – Tbini Jihane (Universitatea din Kairouan, Tunisia); « Errance et exil. Portraits de l’individu post-moderne africain » (Rătăcire și exil. Portrete ale individului postmodern african) – Carmen Husti (Univer-sitatea din Limoges, Franța); « Rabearivelo, un poete malgache en exil sur le sol natal » (Rabearivelo, un poet malgaș în exil pe pământul natal) – Claire Riffard (Universitatea Paris XIII Villeta-neuse, Franța); « A la quête de l’identité “singulière” de Clément Lépidis » (În cautarea identității “singulare” a lui Clément Lépidis) – Katerina Spiropoulou (Univer-sitatea Paris XIII Villetaneuse, Franța); « Sous le couvert de la fiction. La relecture du mythe de l’exil chez M. Kundera » (Sub acoperirea ficțiunii. Recitirea mitului exilului la M. Kundera) – Maria Grigoriu (Universitatea Bacău); « Autour du mythe de Jonas dans le roman L’ingratitude d’Ying Chen » (În jurul mitului lui Iona, în romanul Ingratitudinea de Ying Chen) – Cristina Strătilă (Universitatea Suceava); « L’exil comme élément de formation chez les nouveaux classiques dans le roman du second XXe siècle » (Exilul ca element de formare la noii clasici ai ro-manului de secol XX) – Marie-Hélène Ferrandini (Universitatea din Corsica, Franta); « Mémoire et exil dans Le bonheur a la queue glissante d’Abla Farhoud » (Memorie și exil în Le bonheur a la queue glissante de Abla Farhoud) – Elena-Brândușa Steiciuc (Universitatea Suceava).

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI