Sucevenii față cu Tratatul

Majoritatea celor întrebați de noi ieri, pe stradă, dacă știu ce zi era și ce semnificație are au dat, vădit inoportunați, din umeri, preferând să ne edifice ba că e luni, ba că e 25 aprilie. Semnarea la Luxemburg a Tratatului de aderare, intens mediatizată, i-a lăsat rece. Câțiva dintre interlocutori au dat niște răspunsuri demne de luat în seamă, însă. Vi le redăm, în speranța ca începutul Săptămânii Patimilor, zi de semnare a documentului, să nu aibă pentru români, după 2007, conotații similare și, Doamne ferește”, pe termen neprecizat.

 

C. M., profesor, un anonim retrocritic: „Ar trebui ca pesediștii și, mai ales, Adrian Năstase, să recunoască un lucru: că nu au făcut tot ce trebuia. Au căutat să ascundă gunoiul sub preș, ca să mă exprim metaforic. Noua echipă ar trebui să se implice mai mult. Dar e greu. Domnule, Justiția și Poliția, era să spun Miliția, sunt cele două instituții care, dacă nu-și fac datoria într-un stat, acesta merge de-a vălătucul. Doamna Monica Macovei, actualul ministru al justiției, nu poate fi nici măcar bănuită că nu ar vrea să-și facă treaba. Dacă pesedista Rodica Stănoiu făcea măcar pe ju-mătate cât face dna Macovei, lucrurile stăteau altfel… Mihai Onofrei, un pensio-nar informat: „E Sf. Marcu, e prima zi a Săptămânii Pati-milor, dar e și ziua semnării tratatului de integrare. Sigur, e bine să intrăm, numai să in-trăm. Ferească D-zeu să ie-șim! În doi ani nu se va rezolva mare lucru în legătură cu condițiile impuse de Europa. În 20, cred eu. Dar, trebuie să intrăm. Poate ne vor amâna cu un an în virtutea clauzei de salvgardare, dar cumva, mai devreme sau mai târziu, ne vor vrea. Costurile vor fi uriașe, mai ales pentru sărăcime. Dar n-avem ce face. Cui îi e frică de baltă să nu mănânce pește!” Dl NU: „Nu. Nu. Da. Nu. Nu – nu” (n. red., cele dintre ghilimele reprezintă răspun-surile domniei sale la între-bările: „ Știți ce zi e astăzi?” „Nu știați că azi se semnează tratatul de integrare?” „Sunteți de acord cu integrarea?” „Cu-noașteți costurile acesteia?” „Cum vă numiți?”). Ciprian Sava, student, un optimist patriot: „Am uitat, dar mi-am amintit acum că e ziua semnării tratatului. E benefică semnarea, cred, ca și majoritatea românilor. Vor fi costuri enorme pentru noi, pentru că nu ne vor aștepta câinii cu colaci în coadă. Dar România va fi scoasă din marasm. Vom avea altă imagine. Ca despre majoritatea tinerilor, veți crede că și eu abia aștept să ies afară, la liber. Nu prea vreau. Sunt student, dar vreau să-mi găsesc, după ce termin, de lucru, în țară. Sunt optimist”. Dorel Bortă, paznic de vânătoare, un vigilent economic: „Am uitat că se semnează tratatul. A spus la televizor. Dacă băieții de la guvernare vor fi împinși de la spate, pot rezolva lucrurile nu în doi ani, ci într-o noapte. Dar să știți că nimeni nu-ți dă nimic fără dobândă”.