PSD Suceava 2020

Iubirea ?! Fericirea unui turbat…

Adevărul literar artistic (ăla micu și frumos cultural, de face/de făcea toți banii) – călcând, natural, pe urmele… tătânelui, și-a cam luat și el tălpășița și, cu cățel-cu purcel, s-a dus și el să-și afle o nouă identitate. Care new-față se va numi simplu: Prezent. Au plecat C. Stănescu, Felicia Antip (evreuca aia mare devoratoare și comentatoare de carte), Romulus Căplescu, alt deștept, Cristea-Enache et comp. Ăi care au rămas mai departe (și se intitulează cum au fost) vor avea nou cârmaci un tip din Gura Humorului, daa, parcă Vasilescu și nu mai știu cum intitulat.
 

Dumitru Brădățan

Vom vedea mâine, când taman șade să apară (Andru Vasile, înțeleptul de la Mușenița, iscălește acilea un text despre Papă). Drum bun! > Numa bine ce ajunse ea Mona Muscă (un notoriu amic liberal din Suceava mi-a zis, tainic, că femeia asta a avut niscai dragosti arzoase, din pricini de bărbat cam senect, cu Tăriceanu, Patriciu…) prin târgul Bahluilui, că Emilică Brumaru, faimosul menestrel al delicateților muierești mi-o și ceru de nevastă. Sic! (vezi ultimul număr din Suplimentul de cultură, pag. 8-9). De la Dolhasca (unde-a fost vraci în junețe) la minister nu-i decât o… balegă de fluture… > Apropos, dupe Beuran (ăl de-a fost, vai de posterioru lui, ministru hypocratic) în colimator, iată, cogeamite mi-nisteriabiliul Miclea, starostele Învățământului!? A plagiat, n-a plagiat… Michidutză să-i cheptene! Băă fârtaților, I. E. Ră-dulescu, marele luminator al norodului, a spus, a îndemnat doar atât: Scrieți, băieți, numai scrieți! Da’ nu și copiați, băieți… > Caiete I, pag. 152, Humanitas, 2005: Iubirea e un sentiment cu totul anormal, de vreme ce e însoțit de toate stările tulburi ce caracterizează de obicei o minte deranjată: angoasă, disperare, neîncredere morbidă, străfulgerări de fericire, egoism împins până la ferocitate etc. E fericirea unui turbat. Te recunoști, hombre, pe undeva?! Dacă a nu vrea a suferi e în-țelept, a lua act… > Și tot așa mai departe (cu mintosul Aivan-hov, Mare Inițiat): Iubirea sau ura se exprimă deseori ca o necesitate de a-i domina pe alții. Da, observați-vă. Nu aveți tendința să acaparați ființa pe care o iubiți? Dar ce puteți păstra astfel? Îi puteți oare împiedica pe ceilalți să întâlnească această ființă? Ocaziile nu lipsesc, iar dacă nu sunteți echilibrați sau înțelegători, veți suferi. Sunteți asemenea proprietarului unui parc care ar dori să împiedice florile să-și răspândească par-fumul în jur, iar pe vizitatori să respire acest parfum. În rea-litate, ceea ce păstrați cu atâta gelozie, este trupul ființei iubite, adică un înveliș, o carapace… Sufletul ei este însă liber. Și la fel se întâmplă cu toți aceia pe care nu îi iubiți și cărora doriți să le jucați un renghi: ce ați putea cu adevărat să apucați? Ceea ce constituie esența unei ființe, adică gândurile, senti-mentele sale, nu poate fi acaparat. Pentru o vreme, putem să punem stăpânire pe corpul ei fizic, dar nu și pe ființa miste-rioasă care o locuiește… La cam grea trebușoară s-a înhămat ciolovecul cu muierile ăștia, cum zic ei oltenii….(D.B., un pieritor… gelozel & suferel și el, ca tine și ca fiștecare)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: