Poliţia Română, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Mastercard lansează „Uniţi împotriva escrocheriilor”, o campanie Siguranţa Online, ca răspuns la evoluţia tot mai rapidă a înşelătoriilor comise prin telefon, SMS sau on-line. Iniţiativa îşi propune să facă vizibile scenariile folosite de infractori pentru ca aceste tentative de fraudă să fie mai uşor de prevenit, în special pentru publicul 60+, ajutând oamenii să recunoască şi să evite mai rapid capcanele. Campania creează un ecosistem sigur şi colaborativ, în care autorităţile publice, instituţiile financiare şi consumatorii împărtăşesc informaţii despre tiparele de înşelătorii, pentru a le putea preveni mai eficient. Toate aceste resurse sunt disponibile pe www.sigurantaonline.ro/uniti-impotriva-escrocheriilor.
„Creşterea siguranţei în mediul online este o responsabilitate comună şi o prioritate instituţională. În cadrul acestei campanii, acordăm o atenţie deosebită persoanelor vârstnice, o categorie poate vulnerabilă în faţa provocărilor online, dar care merită să se bucure de beneficiile lumii digitale fără teamă. Ne dorim să le oferim sprijinul necesar pentru a recunoaşte pericolele şi a se proteja de noile forme de înşelăciune online. Experienţa lor de viaţă este o resursă valoroasă, iar misiunea noastră este să o completăm cu siguranţă, încredere şi protecţie. Împreună, putem construi un spaţiu digital mai sigur pentru fiecare” a declarat Raluca-Claudia Seucan, director al Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii din cadrul IGPR.
Campania „Uniţi împotriva escrocheriilor” vine într-un context în care tot mai mulţi români au fost expuşi la mesaje suspecte, promisiuni de câştiguri rapide sau apeluri alarmante din partea unor presupuse rude aflate în dificultate sau pretinşi reprezentanţi ai autorităţilor. Conform datelor DNSC, faţă de anul anterior, numărul fraudelor aproape s-a dublat în 2025. Phishingul a rămas cea mai utilizată metodă şi este deopotrivă în creştere cu peste 70% faţă de 2024.
„Scopul nostru este să ajungem cu acest pachet de informaţii esenţiale pentru protecţia împotriva fraudelor la cât mai mulţi utilizatori. Uneori există o barieră de limbaj pentru anumite categorii de vârstă, care transformă tehnologia şi utilizarea dispozitivelor într-un demers mai complicat decât este de fapt. Dacă vorbim mai des şi sincer despre capcanele pe care le întâlnim în mediul digital, fără o terminologie complicată, vom fi mai pregătiţi să recunoaştem scenariile pe care atacatorii ni le servesc, astfel încât să nu devenim victime. Putem construi o rutină de securitate care să funcţioneze ca un antivirus uman, bazată pe anumite reflexe de securitate pe care le putem dobândi din astfel de testimoniale ale unor oameni care au păţit-o” a declarat Mihai Rotariu, Manager Direcţia Comunicare DNSC.
Dincolo de statistici, campania propune o schimbare de perspectivă: umanitatea în faţa tehnologiei.
Tehnologia joacă astăzi un rol dublu, contribuind la prevenirea şi combaterea înşelătoriilor, dar este folosită tot mai des de infractori, care pot imita voci sau chipuri familiare cu ajutorul inteligenţei artificiale. În acest context, campania pune accentul pe educaţie şi pe însuşirea unor mecanisme simple care îi ajută pe oameni să recunoască din timp potenţialele fraude. De aceea, campania reuneşte într-un singur loc tipare, tactici şi exemple concrete, astfel încât consumatorii să poată identifica şi evita aceste înşelătorii fără a trece prin experienţe neplăcute.
Prima platformă din România actualizată constant cu exemple reale de fraudă este www.sigurantaonline.ro/uniti-impotriva-escrocheriilor.
Pilonul central al campaniei este o platformă digitală care explică pe înţelesul tuturor cum funcţionează cele mai răspândite metode de fraudă şi cum pot fi oprite la timp. Dincolo de termeni tehnici, platforma aduce în faţa publicului poveşti reale ale unor oameni care au trecut prin astfel de situaţii, pentru că astfel de fraude exploatează, de cele mai multe ori, emoţii puternice.
„Rata de fraudă pentru transferurile bancare către alte conturi era de 0,003% în România, după numărul tranzacţiilor, la finele anului 2024. În schimb, rata de fraudă după numărul tranzacţiilor cu cardul în totalul plăţilor cu cardul era de 0,005% în România, de trei ori mai redusă ca media Uniunii Europene. Obiectivul Sigurantaonline este creşterea nivelului de educaţie digitală ca utilizatorii români să evite furnizarea datelor bancare sensibile şi să fie conştienţi de riscul legat de manipularea privind transferul banilor sau instalarea de aplicaţii la cererea fraudatorilor” a subliniat Gabriela Folcuţ, director executiv Asociaţia Română a Băncilor.
Printre cele mai frecvente tipuri de fraudă documentate pe platformă se regăsesc:
Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” – care presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei şi că şi-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr şi, sub presiunea urgenţei, să trimită bani pe contul unui „prieten”, deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfăşoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoaşterea vocii.
Metoda Vishing – oportunitate de investiţii Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană îşi introduce datele într-un formular online care promite câştiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de aşa-zişi „consultanţi” care o conving să transfere bani pentru investiţii fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
Metoda BNR începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunţată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un „ofiţer bancar”, un „poliţist” şi un „reprezentant BNR”, fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenţei, persoana vizată este convinsă să îşi mute economiile într-un cont pretins „sigur”, însă sumele ajung direct la escroci.
Metoda „Creditul” – schema complexă cu autorităţi este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanţi falşi ai băncii, poliţiei şi BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimaţie şi acorduri de confidenţialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăşi un credit şi să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversaţia este ştearsă imediat după transferul banilor.
Metoda „Accidentul” – vocea clonată cu AI presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligenţa artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunţând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului şi, sub presiunea emoţională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
Metoda „Nepotul” la ananghie – vocea clonată cu AI funcţionează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relaţia bunici-nepoţi. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit şi că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca şi în cazul metodei clasice Accidentul, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.
Exemplele evidenţiază cât de uşor pot fi activate frica sau încrederea şi subliniază necesitatea unei soluţii simple şi clare pentru a opri frauda la timp. Campania promovează conceptul de parole de familie – nu parole formate din cifre, ci parole construite din amintiri şi detalii cunoscute doar de cei apropiaţi. Aceste parole pot face diferenţa între o voce autentică şi un apel fals generat cu ajutorul inteligenţei artificiale. (N.B.)
Comentarii