Marţi, 2 decembrie 2025, conducerea Colegiului Naţional „Nicu Gane” din Fălticeni a marcat împlinirea a 90 de ani de la naşterea poetului Nicolae Labiş printr-o manifestare culturală de excepţie, desfăşurată într-o atmosferă caldă, solemnă şi profund evocatoare. Pentru acest moment aniversar, a fost invitat renumitul artist plastic Radu Bercea, din Gura Humorului, prezent cu cea de-a zecea expoziţie personală găzduită de prestigioasa instituţie fălticeneană.
Deschiderea festivităţii a avut loc în eleganta Sală de marmură, unde era vernisată şi expoziţia de pictură. Directorul liceului, prof. Codrin Benţa, a salutat publicul – în mare parte membri ai Cenaclului „Nicolae Labiş”, condus de prof. Constantin Bulboacă –, exprimându-şi bucuria şi onoarea de a găzdui evenimentul intitulat sugestiv „Nicolae Labiş – reflecţii asupra unui destin prea curând curmat”. Prin acest gest, spunea dânsul, liceul îşi împlineşte datoria morală de a păstra vie memoria poetului emblematic al tinereţii româneşti.
În continuare, directorul Benţa a anunţat programul amplu dedicat Zilelor Labiş (2–22 decembrie 2025), precum şi demararea proiectului „Anul Nicolae Labiş”, ce va marca pe tot parcursul anului 2026 evocarea poetului în numeroase instituţii culturale şi educaţionale din ţară. Pentru detalii privind iniţiativa şi parteneriatele avute în vedere, cuvântul a fost oferit domnului Niculai Barbă, preşedintele Comisiei de cultură a Consiliului Judeţean Suceava.
Niculai Barbă a prezentat echipa implicată în proiectul dedicat poetului: prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, prof. Constantin Bulboacă şi prof. Maria Creţu din Mălini. „Dacă, în anul ce vine, am reuşi să organizăm câte un eveniment pentru fiecare dintre cei 21 de ani ai vieţii poetului, ar fi un mod firesc şi luminos de a-i cinsti memoria” a subliniat acesta. În perioada imediat următoare, a anunţat o serie de manifestări de amploare: lansarea celor patru volume de poezie la Biblioteca Academiei Române (5 decembrie), o evocare la Biblioteca Naţională (15 decembrie) şi depunerea de coroane la mormântul poetului de la Cimitirul Bellu (22 decembrie).
Cu un ton optimist, dl Barbă a mai precizat că pentru anul 2026 îşi propune organizarea de evenimente „peste tot unde a studiat poetul”, dorind un „transfer de suflet şi de poezie” către tânăra generaţie. A amintit chiar intenţia unor activităţi neconvenţionale, precum o evocare într-o staţie de tramvai – loc simbolic pentru destinul poetului.
Prof. Constantin Bulboacă, emoţionat de reuşita manifestării de la Mălini din aceeaşi dimineaţă, a afirmat că „în acel loc, limba română este la ea acasă”, iar despre Labiş – „tânărul în care neamul românesc a pus tot ce are mai bun” – a spus că a fost „răpus prematur de pasărea rubin”. Totodată, a apreciat prezenţa elevilor, „acestor tineri minunaţi care îndrăgesc literatura şi arta şi care fac cinste acestui liceu de prestigiu”.
Prof. Maria Creţu, organizatoarea evenimentului de la Mălini, şi-a exprimat speranţa că cele petrecute acolo vor rămâne „o amintire frumoasă din satul lui Labiş”. Pentru dumneaei, poetul rămâne „un simbol al tinereţii fără bătrâneţe şi al vieţii fără de moarte”, prilej cu care a recitat din creaţia proprie poezia „Labiş către poeţii tineri”.
Au urmat luări de cuvânt ale istoricului Ioan Iţco, care a felicitat organizatorii şi a subliniat rolul publicaţiilor „Dacia străbună” şi „Dulcea Bucovină” în promovarea românismului, precum şi ale pictorului Vasile Hutopilă, care a elogiat atât activitatea culturală a colegiului, cât şi evoluţia artistică a lui Radu Bercea, remarcat în ultima perioadă pentru tehnica picturii în relief.
Un moment aparte l-a constituit intervenţia elevului Mihai Sveduneac, din clasa a IX-a, un tânăr talentat în arta grafică şi informatică, care a vorbit cu emoţie şi siguranţă despre mândria de a fi „gănist”, de a învăţa în locul marilor spirite: Labiş, Sadoveanu, Irimescu.
La finalul vernisajului, artistul Radu Bercea a mulţumit pentru găzduire, exprimându-şi dorinţa de a continua să dăruiască iubitorilor de artă „cele mai frumoase creaţii pe care le va mai putea zămisli”. Directorul Benţa i-a oferit o diplomă omagială, conferindu-i titlul de „custode al memoriei şi valorilor găneştene”, iar surpriza cea mare a fost anunţul că una dintre clasele liceului va purta, de aici înainte, numele artistului. Vizitarea sălii – decorată integral cu lucrări ale lui Radu Bercea – a stârnit admiraţia tuturor.
Partea a doua a manifestării s-a desfăşurat în Amfiteatru, unde un program artistic variat a fost susţinut de elevi ai colegiului şi invitaţi. Medeea Anastasia Pletoşu a interpretat două cântece patriotice, „Românie mândru plai” şi „Ţara mea e colţ de Rai”; Alex Gabriel Condurache a recitat poezia „Lui Mihail Sadoveanu”; Claudia Săvescu – „Bucurie”; iar Karla Dobrea – poezia „Al tuturor”, toate semnate de Labiş.
Şedinţa omagială a Cenaclului „Nicolae Labiş” a fost deschisă de prof. Bulboacă, care a subliniat necesitatea promovării tinerei generaţii şi continuitatea culturală: „să ne aducem aminte de trecut, să-l aducem în prezent şi să-l proiectăm în viitor”.
În continuare, prof. Dan Nicolae Popescu, redactorul revistei „Zbor”, a prezentat numărul 3 al publicaţiei, dedicat integral poetului. A evocat sprijinul graficienilor Radu Bercea şi Constantin Ungureanu-Box, explicând structura revistei – „aripi pentru zbor”, „zbor fălticenean”, „zbor peste graniţe” şi „creaţie în zbor” – cuprinzând specii lirice diverse, secondate de recenzii şi evocări ale unor personalităţi culturale. A mulţumit cu această ocazie tuturor colaboratorilor revistei şi a recitat din compoziţie proprie o frumoasă poezie intitulată „Nicolae Labiş la 90 de ani”.
Cuvântul doamnei prof. Eleonora Bulboacă a constituit, fără îndoială, unul dintre vârfurile spirituale ale după-amiezii. Profesor emerit, fostă elevă a Colegiului Naţional „Nicu Gane”, reputată pentru rigoarea, delicateţea şi nobleţea sa intelectuală, rămâne un veritabil martor al tradiţiei literare fălticenene şi un reper moral pentru toate generaţiile de elevi şi profesori.
Vorbind cu o emoţie stăpânită şi cu o eleganţă a frazei rar întâlnită, dna Bulboacă a evocat articolele dedicate poetului în cotidianul „Crai nou” şi revista „Zbor”, dar mai ales lunga şi luminoasa tradiţie a festivalului-concurs „Nicolae Labiş”, iniţiat în 1968 şi ajuns astăzi la impresionanta ediţie cu numărul 57. Dumneaei a reconstituit, cu o forţă evocatoare aparte, „noaptea fatidică” a poetului şi contextul biografic controversat, fără a cădea în dramatism, ci păstrând acea sobrietate demnă a omului de catedră, pentru care adevărul literar este la fel de important ca adevărul istoric.
Aşezându-l pe Labiş în familia „poeţilor blestemaţi, rebeli şi revoltaţi”, a invocat cu fineţe cuvintele scriitorului francez Paul Verlaine, punând în lumină tensiunea creatoare care l-a definit pe poetul moldav. Totodată, a subliniat cu luciditate faptul că posteritatea l-a cunoscut adesea „mai mult prin biografia tragică decât prin valoarea operei”, însă critica literară postdecembristă – Nicolae Manolescu, Alex Ştefănescu, Marin Mincu, Eugen Negrici şi alţii – l-a reaşezat cu fermitate acolo unde îi este locul: în fruntea generaţiei ’60, drept una dintre cele mai strălucitoare conştiinţe poetice ale literaturii române.
Au recitat apoi, din creaţie proprie, poezii închinate poetului: Floarea Popescu („Puiul de cerb”), Maria Creţu („Noapte de Stânişoara”), Costel Befu („Nicolae Labiş”), Vasile Moroşanu („Întoarcerea lui Labiş”), Gabriela Braha-Strugaru („Primele iubiri”, de Labiş) şi elevul Mihai Sveduneac („Ultima lumină”).
Un moment special l-a constituit lansarea volumului „Ipostaze ale liricii feminine optzeciste”, semnat de prof. Anca Elena Puha, absolventă a colegiului şi cadru didactic la Liceul „Ion Nistor” din Vicovu de Sus. Autoarea a vorbit despre formarea sa intelectuală, mentorii care i-au marcat drumul şi fascinanta continuitate pe care o descoperă între poezia optzecistă şi lirica lui Labiş, recitând poemul „Elegie” de Mariana Marin, „în care se regăseşte spiritul labişian”.
Întreaga manifestare s-a încheiat într-o atmosferă plină de emoţie şi recunoştinţă. Pentru cei prezenţi, a fost prilejul de a-l redescoperi pe Nicolae Labiş ca pe un spirit viu, care nu încetează să ne interpeleze. Poetul rămâne nu doar un nume de manual, ci o chemare la curaj şi la focul interior ce nu se stinge odată cu trecerea anilor. Sărbătoarea a lăsat în sufletele tuturor o invitaţie de a reciti, de a înţelege şi de a duce mai departe moştenirea unui destin scurt, dar plin de rost.
VASILE AIOANEI
Comentarii