La împlinirea a 650 de ani de la întemeierea Dinastiei Muşatine, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor organizează un eveniment deosebit, menit să aducă la lumină o parte dintre cele mai însemnate aspecte ale moştenirii cultural-istorice şi religioase, ilustrată prin monumentele şi obiectele de patrimoniu, dar mai ales prin acţiunile ce au urmărit apărarea credinţei noastre strămoşeşti, pe care o datorăm celei mai importante familii domnitoare a Moldovei.
Mănăstirea Bogdana, cea mai veche biserică de zid din Moldova, cetatea duhovnicească a Muşatinilor, este în aceste zile gazda Simpozionului Internaţional „Muşatinii. 650 – Istorie, Credinţă, Artă”, eveniment desfăşurat la iniţiativa şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Calinic, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Suceava şi al Centrului Cultural Bucovina.
Potrivit organizatorilor, reprezentanţi ai Sectorului Cultural şi ai Sectorului Monumente, Patrimoniu şi Arhitectură Bisericească, prin intermediul acestui eveniment, care reuneşte profesori de teologie, de istorie, specialişti în hermeneutică şi lingvistică, „se doreşte popularizarea rolului fundamental pe care Dinastia Muşatină l-a avut în configurarea spiritualităţii ortodoxe româneşti şi a identităţii culturale a Moldovei medievale, Mănăstirile Bogdana, Arbore şi Moldoviţa, spaţii încărcate de istorie şi de rugăciune, devenind – pentru câteva zile – locuri de convergenţă între cercetarea ştiinţifică şi mărturia vie a tradiţiei”.
Simpozionul a debutat cu un moment de rugăciune având drept scop cinstirea memoriei acelora care, în vremuri uneori mai puţin prielnice, au înălţat monumente cu o valoare culturală inestimabilă, recunoscută pe plan naţional şi internaţional, nu înainte ca participanţii să se închine la cinstitele moaşte ale Sfinţilor Ierarhi Leontie de la Rădăuţi şi Teodosie de la Brazi, odoare nepreţuite din tezaurul mănăstirii. Oaspeţii au fost întâmpinaţi de gazdele acestui eveniment, arhim. Irineu Lichi, stareţul Mănăstirii Bogdana, şi de pr. Ionel Constantin Maloş, protoiereu al Protopopiatului Rădăuţi. În prima necropolă a Moldovei care adăposteşte în naos morminte ale membrilor Familiei Muşatine, între care Bogdan I, întemeietorul Moldovei, Petru II (Muşat), Roman I şi Ştefan I, aşezământ monahal aşezat sub ocrotirea Sfântului Nicolae, a fost săvârşită o slujbă de pomenire pentru odihna sufletelor domnilor muşatini. Din soborul slujitor condus de arhim. Irineu Lichi au făcut parte clerici din rândul invitaţilor şi organizatorilor acestei manifestări care se înscrie în seria evenimentelor dedicate „Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române” şi „Anului comemorativ al duhovnicilor şi mărturisitorilor ortodocşi români din secolul al XX-lea”.
La finalul slujbei, pr. prof. Vasile Nechita, consilier onorific al Sectorului Monumente, Patrimoniu şi Arhitectură Bisericească şi cadru didactic al Facultăţii de Teologie a Universităţii „Ovidius” din Constanţa, le-a vorbit celor prezenţi despre identitatea creştină în contextul dinastiei muşatine, evidenţiind ecourile eforturilor acesteia până în zilele noastre. A urmat un scurt ghidaj în incinta ansamblului monastic, biserica de piatră a Mănăstirii Bogdana fiind construită după anul 1359, pe locul unei vechi biserici de lemn.
Sesiunea inaugurală a Simpozionului Internaţional „Muşatinii. 650 – Istorie, Credinţă, Artă” a avut loc Sala „Bogdan I” a Muzeului Mănăstirii Bogdana, unde pr. Constantin-Ciprian Blaga, consilier al Sectorului Cultural al Centrului Eparhial Suceava, a moderat întâlnirea culturală, academică şi spirituală dedicată Dinastiei Muşatine, „una dintre familiile fondatoare ale istoriei, credinţei şi artei moldoveneşti”.
În continuare, arhid. lect. univ. dr. Vasile M. Demciuc, consilier eparhial în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu şi Arhitectură Bisericească, promotor al evenimentului, a dat citire mesajului de binecuvântare al Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, la deschiderea lucrărilor Simpozionului Internaţional „Muşatinii. 650 – Istorie, Credinţă, Artă (Mănăstirea Bogdana, Mănăstirea Arbore, Mănăstirea Moldoviţa)”. Punctând faptul că prăznuirea celor şase veacuri şi jumătate de la preluarea puterii de către această familie domnitoare în Moldova se cere a fi trăită ca un act de anamneză istorică şi de reflecţie teologică, întâistătătorul Bisericii de pe aceste meleaguri a alcătuit „Decalogul urmaşilor Muşatinilor”.
Pr. Constantin-Ciprian Blaga a adus mulţumiri tuturor celor care au făcut ca acest eveniment să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Calinic, sectoarelor de resort ale administraţiei eparhiale, Consiliului Judeţean Suceava şi preşedintelui acestuia, domnul Gheorghe Şoldan, gazdelor, Mănăstirea Bogdana şi Protopopiatul Rădăuţi, autorilor şi colaboratorilor volumului, precum şi maicilor Mănăstirii Cămârzani şi Tipografiei „Vartolomeu Mazereanu”.
Invitaţii speciali din ţară şi din Republica Moldova, alături de o delegaţie a Centrului Eparhial Suceava, au vizitat apoi biserica – monument istoric a Mănăstirii Arbore şi biserica – monument istoric a Mănăstirii Moldoviţa, unde s-a marcat împlinirea a „50 de ani de la conferirea Mărului de Aur – Pomme d’Or” (echivalentul premiului Oscar în Turism, acordat monumentelor istorice înscrise în Patrimoniul mondial UNESCO de către Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor din turism). Cu prilejul acestui moment aniversar, arhid. Vasile Demciuc, stavr. Ecaterina Vicleanu, stareţa Mănăstirii Moldoviţa, şi monahia Tatiana Drelciuc, muzeograf, au vorbit despre acest eveniment petrecut în anul 1975, primul trofeu „Mărul de Aur” care a ajuns în România fiind acordat Bucovinei datorită mănăstirilor cu picturi murale exterioare.
Moştenirea Muşatină îşi face simţită prezenţa şi în zilele noastre, atât prin sfintele locaşuri, cât şi prin credinţa a cărei flacără a rămas vie în aceste locuri încă din secolul al XIV-lea.
IRINA URSACHI
Comentarii