„Biserica satului natal” – identitate românească, rugăciune şi sărbătoare

Pe copiii români din mai multe şcoli din regiunea Cernăuţi, pe care i-am cunoscut în aceste zile, i-am însemnat în gânduri, şi-n suflet, şi-n rugăciuni în rostiri de cuvinte care toate-toate vorbesc despre adevăruri ce se rostesc doar în şoaptă, să nu li se umbrească în vreun fel taina. Şi să nu li se tulbure liniştea.

 Suflet sfios şi stingher, susurând sărbătoare. Şi, da, câte-un suspin abia şoptit în răstimpuri.

 C-aşa s-a dovedit a fi fiecare dintre cei 25 de copii veniţi la Mănăstirea Putna-n „ospeţie”. În fapt, o vizită de studiu în proiectul transfrontalier „Biserica satului natal”, organizată, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Calinic, de Centrul Media BucPress Cernăuţi, Societatea „Valea Prutului” din regiunea Cernăuţi, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, prin Sectorul Media şi Comunicare al Centrului eparhial, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava şi Mănăstirea Putna.

 Oaspeţii noştri, copii şi tineri din şcoli cu predare în limba română, spuneam, din regiunea Cernăuţi, păreau a-şi trage mereu, într-o sfioşenie desăvârşită, paşii înapoi, ca la intrarea cu icoană din biserică. Unii dintre ei se aflau întâia oară la Putna, alţii întâia dată pe pământ românesc; ne-au dovedit că-şi înfăşoară sufletul şi ei, ca şi părinţii lor, „în mantia de aur a limbii ce ne doare” şi că li-i dragă tare „limba noastră ce-o vrem nemuritoare”.

 Şi-a fost tulburător pentru noi toţi şi-un timp de ridicat sufletul în picioare fiece mărturie a pruncilor despre Biserica nespus de dragă sufletului lor. Şi-au zugrăvit-o cum au ştiut ei mai bine şi în culori măiestrite, şi în pricesne înduioşătoare şi-n cuvinte, şi-n poezii chiar de ei înşişi izvodite, şi-n mici tratate despre tâmplele satelor lor, în care şi faptele şi mărturisirile lor se ştiu primenite.

 Şi pentru ei, aşa cum ne-au mărturisit, au fost zilele petrecute la Mănăstirea Putna o repetabilă uimire. Şi sărbătoare. C-aşa ne-a spus Mihail, „copil de altar”, abia trecut de 10 ani, care-şi trăia ca pe cuvânt din Scripturi fiecare rostire: „Pentru mine, biserica satului natal e ca o casă, unde eu mă rog lui Dumnezeu şi-I mulţumesc Lui pentru toate. Eu, azi, sunt foarte surprins, pentru că sunt la sfântul mormânt al Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi asta pentru mine este o sărbătoare.”

 Sau Anghelina, care-a pregătit pentru-întâlnirea cu noi şi portretul în creion al unor personaje de poveste, Ileana Cosânzeana şi Făt-Frumos, frumoşii cu suflet frumos din basmele româneşti, pe care mama i le-a citit în româneşte în primii ani ai copilăriei şi pe care ea crede că-i va vedea pil-duitori prin faptele lor viaţa ei toată.

 Ori Anisia, o adolescentă prin sufletul căreia se vede bine că umblă Dumnezeu cu degetele-I răsfirate şi plămădeşte acolo prescuri de lumină. „Sunt mândră că sunt româncă” ne-a spus şi, tot privind-o în răstimpuri, ne-am şi încredinţat că, la Putna ştiindu-se a fi, nu i s-a ostoit nicicum rugăciunea. De mulţumire şi de recunoştinţă, de drag şi de dor de pământ românesc, de bucuria cuminte de-a şti că ne leagă aceeaşi credinţă.

 I-au însoţit aici profesori pentru care a trezi şi-a creşte în sufletele copiilor conştiinţa identitară e un angajament de fiecare zi. E ceea ce şi preşedintele Centrului Media BucPress Cernăuţi, lector univ. dr. Marin Gherman, de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, politolog, jurnalist, scriitor, a reiterat în mai multe rânduri, evidenţiind că „pentru românii din Ucraina de astăzi identitatea lingvistică şi etnică este mai puternică decât cetăţenia”.

 Şi c-un acelaşi gând – rugăciune şi binecuvântare ne-a însoţit pe toţi părintele arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna şi exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, neobosit promotor al valorilor autentice, păstrător al tradiţiilor şi susţinător al unităţii românilor de pretutindeni. De altfel, cu ceva timp în urmă, părintele stareţ, invitat special în emisiunea „Dialoguri româneşti”, moderată de Marin Gherman şi de Mihai Grosu, prieteni şi jurnalişti dedicaţi promovării valorilor şi tradiţiilor româneşti în spaţiul nord-bucovinean, iniţiatorii proiectului transfrontalier „Biserica satului natal”, a reafirmat imperativul rugăciunii pentru unitate şi pace.

 Gândind acum la atâta nestăvilire de emoţie înaltă şi de frumos, nu-s de trecut sub tăcere nici grija de a le face noilor noştri prieteni şi daruri de suflet şi timpul petrecut în vizita de studiu de la Putna mai frumos dovedită de profesori şi prieteni cu care împărtăşim valori netrecătoare: Grupul vocal-tradiţional „Ai lui Ştefan, noi oşteni”, Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, coord. prof. metodist Vasile Schipor; Şcoala Gimnazială Bivolărie, director prof. Daniela Cheaburu; Şcoala Gimnazială „Dimitrie Onciul” Straja, director prof. Maria Pătrăucean; Şcoala Gimnazială „Mitropolit Iacob Putneanul” Putna, director prof. Ciprian-Florentin Creţan; Şcoala Gimnazială Nr. 3 Vicovu de Sus (Plai), director prof. Lăcrimioara-Măriuca Parasca.

 Ne-am despărţit de oaspeţii noştri pentru doar un timp, cu făgăduinţa că ne vom revedea şi în alte proiecte şi cu alţi copii şi tineri români din şcoli din regiunea Cernăuţi şi fiecare a luat cu sine un angajament ca acesta, din Decalogul copilului, alcătuit de Părintele Arhiepiscop Calinic:

„Extrage cu hărnicie de albină nectarul învăţăturilor ziditoare de trup, minte şi suflet, ca astfel să devii desăvârşit, pe măsura vrerii lui Dumnezeu, a Bisericii şi a Ţării.”

prof. DANIELA CEREDEEV

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI