Semnele de stagflaţie (fenomen caracterizat printr-o creştere economică redusă, cu o inflaţie mare şi un şomaj ridicat) pe care le arată economia românească, premergătoare intrării în recesiune, pot pune presiune pe leu şi îngreunează eforturile BNR care foloseşte cursul de schimb drept principal instrument în lupta cu preţurile.
În cadrul unui recent interviu, preşedintele interimar Ilie Bolojan a afirmat că economia României a intrat în stagnare şi are nevoie de măsuri rapide pentru evitarea recesiunii.
Creşterea ofertei comerciale de valută a coborât cursul euro la începutul săptămânii la un minim al ultimelor două luni de 4,9754 lei. Următoarele şedinţe au adus o creştere a cotaţiilor la 4,976 – 4,978 lei, astfel că media de vineri a fost stabilită la 4,9773 lei.
Piaţa monetară a avut o evoluţie uşor descendentă la nivel săptămânal. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 s-a oprit la 5,90%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%.
Statul s-a împrumutat joi cu 500 milioane lei, valoare identică cu cea a emisiunii de titluri de stat cu scadenţa în mai 2035, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,47%. Vineri, Trezoreria a atras suplimentar încă 75 milioane lei pentru aceeaşi scadenţă, pentru care a acceptat acelaşi randament mediu anual.
Euro a avut o evoluţie descendentă, pe fondul marcărilor de profit şi a atins un joi un minim de 1,0733 dolari. Vineri, creşterea de 0,4% în februarie a indicelui preţurilor pentru cheltuielile de consum personal (PCE) din Statele Unite, în timp ce rata anuală a inflaţiei de bază a urcat la 2,8%, a inversat pariurile, iar euro a urcat la 1,0764 – 1,0845 dolari, pentru a închide peste Ocean la 1,0827 dolari. În piaţa locală, cursul monedei americane a crescut la nivel săptămânal de la 4,5865 la 4,6187 lei.
Rezerva Federală a menţinut la jumătatea acestei luni dobânda de referinţă la 4,25 – 4,50%, după un ciclu de reduceri în 2024 care a însumat un punct procentual. Prudenţa arătată de Fed vine în contextul incertitudinilor generate de majorarea tarifelor vamale de către administraţia Trump.
Săptămâna trecută, majorarea ofertei de monedă elveţiană, considerată drept un refugiu în perioadele geopolitice şi economice complicate, a ridicat cursul acesteia de la 5,2076 la 5,2332 lei. La rândul ei, lira sterlină a urcat de la 5,9493 la 5,9795 lei.
Preţul gramului de aur a urcat de la 453,2378 lei, record atins joi, la unul nou de 456,5018 lei. Evoluţia se datorează atât aprecierii monedei americane cât şi a faptului că metalul galben a atins un nou maxim istoric de 3.083,10 dolari/uncie, mai mult cu circa 40% faţă de sfârşitul lui martie 2024.
Uncia a depăşit pragul psihologic de 3.000 dolari la jumătatea acestei luni, atât investitorii instituţionali, cât şi cei privaţi, dorind să-şi protejeze portofoliile împotriva turbulenţelor economice.
Majorarea vânzărilor din piaţa cripto a coborât bitcoin la sfârşitul săptămânii la 82.200 – 83.500 dolari. Ethereum s-a depreciat la rândul său la 1.810 – 1.850 dolari.
Analiza cuprinde perioada 17 – 21 martie.
Comentarii