Am remarcat la vedetele politicii, administraţiei, dar şi a analizelor din mass-media (în televiziuni în principal) un mod de abordare eficient pentru ei şi păgubos pentru noi. Nu este singura lor „lipsă”, nici pe departe. Pentru ei, fenomenele, acţiunile sau problemele pe care nu le pricep (cele mai multe…), trebuie ignorate şi trecute în categoria celor puţin importante. Un exemplu, pentru a fi mai explicit, este modul în care s-a obţinut pentru Suceava şi localităţile limitrofe a statutului de „oraş neutru climatic” în perioada următorilor ani (10!).
Personal, consider acest proiect cea mai mare realizare de după Revoluţie. Numai valoarea sa, bani europeni, este de un miliard de euro pentru următorii 10 ani şi îi putem folosi doar făcând proiecte viabile (unele deja s-au făcut!). Când cel care este autorul (D. Nichiforel) aplicaţiei pentru proiect a făcut propunerea în CL de a începe demersurile, a fost întâmpinat cu zâmbete de neîncredere şi îndemnat, la propriu, să-l facă singur, dacă vrea, pentru că nu are nicio şansă. Personal, dădeam 1/3 şanse de succes, dar doream ca Primăria Suceava să se implice! Contribuţia CL a fost rezumată la hârtii cu antet şi semnătură… După reuşită, toţi îşi asumă merite. Este unul dintre exemplele de ingnoranţă (prostie!) fudulă, care „împodobesc” activitatea demnitarilor la nivel central sau local. Efectele le vedem cu toţii…
Proiectele (acţiunile) importante pentru naţiune sau comunitate, care presupun inteligenţă, muncă şi calificare sunt, ca regulă, înlocuite de promisiuni fanteziste sau „hore pe toloacă”, care înveselesc poporul credul până le „cade visul în sân”. Sunt memorabile „pariul cu agricultura” sau cel cu „turismul”, prin care au reuşit „aburirea” naţională şi obţinerea unui număr imens de voturi. Mă întreb dacă au în minte o ordine a priorităţilor, dacă îi preocupă acţiunile pe termen mediu sau lung (drumuri, căi ferate, irigaţii sau, marea urgenţă pentru mine, reindustrializarea!) sau „ţintesc” exclusiv următoarele alegeri. Am ajuns să considerăm derularea unor proiecte necesare şi normale (Autostrada Moldovei, spre exemplu), ca acţiuni senzaţionale. După atâta vorbărie, este normal!
Îi vedeţi capabili pe decidenţi să lanseze proiecte de anvergură, să stabilească costurile şi termenele de realizare sau modul de recuperare a investiţiilor? Nu cer să facă ei munca tehnică (nu sunt absurd), dar au dorinţa şi capacitatea de a selecta specialişti? Cine poate (pentru că sunt foarte urgent necesare) conduce elaborarea de proiecte zonale (judeţene, spre exemplu), care să integreze producţia (industrială sau agricolă), infrastructura (de la cea rutieră la cea din sănătate sau educaţie!), necesităţile de investiţii publice, atragerea de „oameni cu bani” şi crearea de locuri de muncă. „proiectele de ţară” (sau zonă) sunt elaborate şi actualizate formal, în cel mai bun caz, pentru a mai bifa o „realizare” de 2 bani.
Se întâmplă acest lucru atât din cauza conducătorilor, cât şi conduşilor! Votanţii nu înţeleg necesitatea şi valoarea proiectelor şi, pentru ei înşişi, se mulţumesc cu spectacole ieftine şi sunt încântaţi de promisiuni, pupat pe obraz şi glumiţe „în doi peri”. Dacă asta vor, asta vor primi… Cei mai „intransigenţi” dintre cetăţeni doresc curăţenie, drumuri fără gropi şi taxe cât mai mici. Majoritatea românilor nu ştie nici ce să ceară demnitarilor, care sunt „uşile la care să bată” şi care ar trebui să fie calităţile unui conducător EFICIENT! Şi nu eficient doar pentru el. Iar majoritatea decide în democraţie! Cine ne „educă” electoratul? „Ei” nu au niciun interes! Intelectualii sunt în „turnuri de fildeş”, iar cei mai dotaţi tineri pleacă „afară”. Iar cei „rămaşi”… rămân cum au fost!
DAN STRUTINSCHI
Comentarii