> Succesul de la Bucureşti din 1938 şi povestea uitării unei moşteniri culturale de excepţie
La sfârşitului lunii ianuarie 2025 s-au împlinit 90 de ani de la înfiinţarea Căminului Cultural „Împăratul Traian” din Costiceni, regiunea Cernăuţi, o instituţie ce a devenit un simbol al renaşterii culturale şi al identităţii româneşti în această localitate.
În perioada interbelică, înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, în Costiceni au luat naştere diverse formaţiuni muzicale, ansambluri folclorice şi corale. Acestea au avut un rol esenţial în cultivarea patrimoniului cultural românesc, promovând arta muzicală, cultura şi limba naţională în rândul comunităţii locale.
La şcoala primară din sat funcţionau un cor de copii, un teatru folcloric şi o formaţie de dansuri populare, care aduceau bucurie şi unitate în rândul elevilor şi al familiilor lor. În acelaşi timp, la Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae” s-a înfiinţat un cor bisericesc de excepţie, ce a îmbogăţit viaţa spirituală a credincioşilor.
Căminul Cultural „Împăratul Traian” a fost un adevărat centru artistic, unde activau un colectiv coral, un ansamblu de dansuri şi o orchestră dedicată copiilor de ţărani cu aptitudini muzicale remarcabile. De asemenea, aici se remarca un taraf (orchestră de coarde) format din cei mai talentaţi muzicieni ai satului, care aveau să devină piatra de temelie a viitoarei Orchestre de muzică populară „Izvoraş” (desfiinţată în 2018).
Din rândurile acestor formaţiuni s-a ridicat şi virtuozul violonist şi meşter popular Toadere Captari (1923-1995), a cărui activitate strălucită a început sub îndrumarea acestor iniţiative culturale.
Potrivit rapoartelor de activitate ale Căminului Cultural „Împăratul Traian”, păstrate în Arhivele Naţionale ale României, această instituţie a fost fondată la 20 ianuarie 1935 şi oficial înregistrată pe 16 februarie, în acelaşi an. Iniţiativa a aparţinut talentatului pedagog, dirijor şi instrumentist George Munteanu, fost director al Şcolii Primare din Costiceni.
George Munteanu s-a născut pe 25 ianuarie / 2 februarie 1903, în satul Bleşteni (Bleşcenăuţi), aproape de Edineţi. La 1 octombrie 1926, acesta a fost încadrat ca învăţător la şcoala din Costiceni, după ce fratele său, Filaret, fost dascăl în aceeaşi localitate, a fost avansat ca inspector şcolar al judeţului Hotin. La acea vreme, şcoala primară şi instituţia de cultură din Costiceni funcţionau în clădirea în care, până la reforma teritorial-administrativă din Ucraina, se afla Primăria Costiceni.
George Munteanu, înzestrat cu un talent organizatoric remarcabil, a desfăşurat o activitate cultural-educativă intensă în cadrul Căminului Cultural „Împăratul Traian”. Împreună cu tânărul învăţător Epifanie Supocoinâi, născut la 4 martie 1909, în satul Şirăuţi de lângă Lipcani, a coordonat întreaga viaţă culturală şi artistică a localităţii. Cei doi pedagogi au revitalizat şi promovat portul popular românesc din vetrele Costiceni, PolVancicăuţi şi Dumeni. În vara anului 1938, colectivul coral al centrului cultural din Costiceni a cucerit publicul din Bucureşti prin autenticitatea sa.
Pentru a îmbogăţi paleta sonoră a corului, cei doi pedagogi, George Munteanu şi Epifanie Supocoinîi, au înfiinţat o formaţie muzicală – o orchestră de coarde. De la bun început, aceasta a fost dirijată de învăţătorul Epifanie Supocoinâi, care cânta la vioară. Primii membri ai orchestrei au fost: Epifanie Supocoinâi (vioară), George Munteanu (vioară, chitară), Toadere Raţa (vioară), Vasile Vatamanu (vioară), Vasile Caba (contrabas), Ion Captari (vioară), Serafim Captari (vioară), Toadere al lui Ion Captari (vioară), Nistor Calistru (chitară), Anton Colac (vioară). Cu timpul, taraful căminului cultural a fost completat de tânărul Toadere Captari, care cânta la vioară şi fluier, alături de fratele său Hariton, un talentat instrumentist la vioară, bas şi chitară.
Corul căminului cultural era format din circa 140 cântăreţi, care au avut convingerea că a cânta în scenă, la biserică, la concursuri şi festivaluri este o datorie patriotică, purtând în lume faima satului Costiceni. Desigur, cu diverse ocazii, pe scenă apăreau între 60 şi 80 de corişti, inclusiv la festivaluri şi treceri în revistă în cadrul plasei, judeţene sau interjudeţene şi pe ţară.
Repertoriul corului a cuprins cântece istorice şi patriotice, piese festive şi de ocazie, creaţii bisericeşti, lucrări clasice şi contemporane din literatura corală românească, creaţii clasice şi contemporane din literatura corală străină, coruri din opere, oratorii, cantate şi balade, coruri din operete, cântece folclorice în aranjamente corale etc.
Programele de concert erau adaptate fiecărui eveniment, fie că era vorba de concursuri şi festivaluri, liturghii, sărbători populare sau naţionale ori serbări de sfârşit de an şcolar sau agricol. De obicei, un concert cuprindea între 10 şi 16 piese atent selectate.
Corul Costiceni a obţinut locuri de frunte la toate concursurile şi festivalurile corale organizate la Hotin, precum şi la cele judeţene şi interjudeţene, devenind un simbol al excelenţei muzicale.
George Munteanu avea mereu în vedere recrutarea de noi membri şi perfecţionarea structurii corului, organizându-l pe categorii de voci – soprane, altiste, tenori, baritoni şi başi. În mod special, se acorda atenţie pregătirii coriştilor-solişti pentru piesele alese, aceştia fiind adesea integraţi şi în orchestra coordonată de Epifanie Supocoinîi.
Potrivit mărturiilor lui Toadere Captari, care în copilărie cânta la fluier în taraful de copii al Căminului Cultural „Împăratul Traian”, directorul George Munteanu a fost un om devotat misiunii sale de „a lumina neamul”.
„Crezul directorului George Munteanu a fost munca pentru luminarea neamului. El muncea ziua întreagă în clasă cu elevii, iar în zilele de sâmbătă şi duminică, la sărbători, dar mai ales serile şi nopţile, era cu noi la şezători şi repetiţii, la spectacole şi concerte” îşi amintea Captari.
Pe parcursul repetiţiilor şi spectacolelor, George Munteanu s-a evidenţiat printr-un temperament vulcanic, combinat cu o sensibilitate profundă. „A rămas tot timpul cât l-am cunoscut un om al faptelor împlinite, care s-a impus prin muncă asiduă şi prin sensibilitate artistică deosebită” adăuga discipolul său.
În zilele de 7-8 iunie 1938, Arenele Romane din Bucureşti au găzduit Congresul General al Căminelor Culturale din România, un eveniment cultural grandios dedicat Zilei Restauraţiei. Printre punctele culminante s-a numărat Concursul Naţional de Muzică Corală Ţărănească, organizat de Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”.
Evenimentul a atras peste 5.000 de participanţi din întreaga ţară, iar printre cei prezenţi s-au remarcat în mod special delegaţiile din Basarabia, reprezentând 628 de cămine culturale. Judeţul Hotin a fost reprezentat de formaţia corală, orchestra şi ansamblul de dansuri din cadrul Căminului Cultural „Împăratul Traian” din Hotin. La eveniment a fost prezent şi corul din satul vecin Vancicăuţi.
La Bucureşti, aceste două coruri de pe Valea Prutului au făcut o adevărată minune. Au cântat şi au ocupat primele locuri pe ţară.
Formaţia corală din Costiceni, condusă de profesorul George Munteanu, a fost distinsă cu premiul I la compartimentul „Autenticitatea costumului naţional românesc” şi cu premiul II la interpretare corală. Corul din Vancicăuţi, însoţit de viitorul preot Ioan Chiriac, a obţinut premiul I la interpretare corală.
Profesorul de muzică Serghei Captari din Costiceni, care a participat la concursul de la Bucureşti pe când avea 12 ani, ne-a mărturisit că programul de repertoriu al colectivului coral din Costiceni a inclus următoarele cântece: „Foaie verde trei trifoi”, „Ce vii bade târzior?”, „Verde-i crângul şi umbros”, „La revedere, copile dragă”, „Negruţa Bănăţeană” etc.
După prestaţia excepţională susţinută la Bucureşti, corul lui George Munteanu a devenit o legendă vie, o mândrie atât a comunei Costiceni, cât şi a întregului judeţ Hotin.
În total, conform unor documente păstrate în arhiva familiei Munteanu, la acest concurs au participat peste 50 de persoane din Costiceni, profesori, funcţionari de stat şi simpli plugari, toţi fiind membri ai Căminului Cultural „Împăratul Traian”. După minunata prestaţie, membrii corului din Costiceni au fost invitaţi să cânte la Radio Bucureşti cântece din creaţia populară românească. Merită de menţionat că la Bucureşti corul din Costiceni a obţinut un premiu bănesc şi a fost distins cu un aparat de radio marca Philips. Acest aparat a fost pus la dispoziţia consătenilor, care în cadrul şezătorilor şi repetiţiilor făceau audiţii muzical-culturale în sala mare a şcolii, în aripa dreaptă a fostei primării, care avea la mijloc un perete despărţitor mobil, ce se desfăcea şi clasele deveneau sală de concerte, pentru întruniri etc.
De asemenea, în semn de apreciere pentru contribuţia şi munca depusă în domeniul cultural, Căminul Cultural „Împăratul Traian” din Costiceni, în care activau mai mulţi ţărani, a primit un dar de încurajare din partea Regelui Carol al II-lea: un plug.
Pe lângă succesele înregistrate la Bucureşti, este important să amintim că corul Căminului Cultural „Împăratul Traian” din Costiceni a obţinut de mai multe ori locul întâi la Concursul judeţean de coruri din oraşul Hotin. La ediţiile din 1936, 1938 şi 1939 corul s-a clasat pe primul loc, iar în 1937, pe locul doi. (Va urma)
SERGIU BARBUŢA,
Preşedintele Societăţii Culturale „Valea Prutului”,
Editor la Centrul media BucPress din Cernăuţi
Comentarii