În 1899 lua fiinţă la Siret, vechea capitală a Moldovei, Liceul „Franz Joseph”, care, după unirea Bucovinei cu Ţara Mamă, se va transforma în liceu românesc, iar, începând cu anul 1936, va purta numele de Laţcu Vodă, fiul lui Bogdan I, întemeietorul Moldovei independente.
Acest liceu este al patrulea ca vechime în Bucovina, după liceele din Cernăuţi, Suceava şi Rădăuţi.
De fapt, la Siret s-a învăţat carte serioasă încă din sec. al XIV-lea, când aici a funcţionat, în timpul domniei lui Laţcu Vodă, prima şcoală de limbă latină din Moldova, după cum sublinia istoricul Dimitrie Onciul în lucrarea „Din trecutul Bucovinei” apărută la Bucureşti în 1915.
De-a lungul secolelor, s-a învăţat şi carte românească, aşa că în 1775, când Bucovina a fost ocupată de austrieci, aceştia au remarcat şcoala româneasccă din Siret, slujită de cinci învăţători vrednici.
Începând din 1849, la Siret a funcţionat Şcoala poporală, unde a învăţat carte şi viitorul academician Teodor Ştefanelli, bunul prieten al poetului naţional al românilor, pe care îl va evoca cu dragoste în nemuritoarele sale „Amintiri despre Eminescu”. Anul acesta, s-au împlinit 125 de ani de la naşterea sa, el fiind omagiat în cadrul Zilelor Culturii Siretene chiar în biblioteca care îi poartă numele, „Teodor Ştefanelli”.
Apoi, în 1873, a fost înfiinţată Şcoala reală inferioară, prima treaptă, am putea spune, a viitorului liceu. Unul dintre iluştrii săi profesori a fost viitorul academician Simion Florea Marian, care a predat religia şi limba română, iar dintre elevi trebuie să-l remarcăm pe viitorul mare gazetar al Bucovinei Mihai Teliman.
Dintre profesorii liceului german, înfiinţat în 1899, îi amintesc pe scriitorii Silvestru Iaricevschi şi Liviu Marian, fiul lui Simion Florea Marian. De remarcat cele 8 anuare ale liceului în limba germană, această tradiţie fiind preluată şi de liceul românesc, care a publicat alte 7 anuare în limba română. În plus, Liceul „Laţcu Vodă” a sprijinit apariţia revistei „Freamătul literar” între anii 1933-1937. În paginile sale vor semna nume prestigioase ale culturii române precum Luca Morariu, Traian Chelariu şi E. Ar. Zaharie.
În perioada interbelică, s-au evidenţiat prof. Peter Tomaschek, istoric şi folclorist, laureat al Premiului Academiei Române pentru lucrarea „Cine a fost Margareta Muşata?”, şi prof. Nicodim Iţcuş, director al liceului, istoric şi „sufletul” anuarelor liceului. Dintre elevii străluciţi din această perioadă trebuie remarcaţi scriitorul Vasile Posteucă, autorul celebrului roman „Băiatul drumului”,arhiepiscopul românilor din America Victorin Ursachi şi profesorul universitar bucureştean George Nimigean.
După Al Doilea Război Mondial, liceul siretean devine, pe rând, şcoală comercială, şcoală pedagogică, şcoală medie, liceu teoretic, liceu industrial, iar după revoluţie îşi reia vechiul şi gloriosul nume „Laţcu Vodă”, ca în 2009 să devină colegiu tehnic. De remarcat celebra şcoală de şoferi, înglobată în cadrul liceului şi colegiului, absolvită de sute de tineri, răspândiţi în toată ţara.
În anii ’70, în cadrul liceului siretean îşi începea cariera pedagogică viitorul profesor universitar ieşean Gheorghe Macarie, care a participat cu plăcere la întâlnirile cu foştii săi elevi în anii 1983, 2003 şi 2013. Alt profesor legendar a fost Marian Salahub, mulţi elevi de-ai săi îmbrăţişând cariera de profesor de sport.
Dintre elevii acelei perioade îi amintim pe poetul Ilie Cojocaru, laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor din România, prolificul prozator Ioan Ţicalo, autor a peste 20 de cărţi, publiciştii Ioan Chideşciuc, Kolea Kureliuk şi Vasile Mocrei, biochimista şi scriitoarea Doina Onica, nepoata lui Peter Tomaschek, scriitorul Nicolae Havriliuc, istoricul Franz Pieszczoch.
După Revoluţie, renaşte revista „Freamătul literar”, care va apărea între anii 1995-2007, fiind premiată de trei ori în cadrul Concursului revistelor şcolare. În paginile ei au semnat scriitori valoroşi precum Ion Popescu Sireteanu, Ion Filipciuc, Constantin Hrehor şi s-au afirmat viitorii scriitori Romeo Petraşciuc, Călin Ciubotari sau Ioan Mateiciuc.
Lăudabilă este participarea cu succes a numeroşi liceeni sireteni la olimpiadele judeţene şi chiar naţionale. De asemenea, trebuie apreciat faptul că numeroşi absolvenţi au urmat cursuri universitare, devenind profesori, medici, ingineri sau specialişti de înaltă clasă în diferite domenii, în ţară şi străinătate.
Cu alte cuvinte, şcoala sireteană a fost de-a lungul a 125 de ani un adevărat focar de lumină şi cultură în dulcea noastră Bucovină şi suntem convinşi că această tradiţie va continua.
Din păcate, o rană vie dăinuie de o jumătate de secol: mutarea liceului de către comunişti din vechiul şi frumosul edificiu, unde în prezent funcţionează Şcoala gimnazială „Petru Muşat”, într-o clădire destul de modestă…
Prof. SILVESTRU PÂNZARIU
Siret
Comentarii