Conferinţa „Zilele Medicale ale Sucevei”

– ediţia a XII-a, 2024 –

Această întâlnire a medicilor suceveni, devenită deja o tradiţie, a avut loc între 30 mai – 1 iunie 2024, la Complexul Zamca, locul devenit familiar medicilor din oraş, judeţ, dar şi vizitatorilor. Sub preşedinţia de onoare a distinsului prof. dr. Eugen Tîrcoveanu, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, consfătuirea l-a avut ca preşedinte pe dr. Sorin-George Hîncu, preşedintele Colegiului Medicilor Suceava. Membrii Comitetului de organizare au cuprins neobosiţii colegi: dr. Laura Coca, dr. Monica Terteliu-Băiţan, dr. Marian Melinte-Popescu, dr. Mihaela-Liliana Oniceanu şi dr. Irina-Ioana Badrajan.

Cuvântul de bun-venit a fost rostit de Preşedintele Colegiului Medicilor Suceava, dr. Sorin Hîncu. S-a scos în evidenţă numărul mare al participanţilor, faptul că ar fi trebuit să fie a XIII-a ediţie (a fost an de hiatus în 2020 prilejuit de pandemia de COVID-19). Cifra semnificativă numerologic de a 12-a ediţie a fost evocată. Prof. dr. Eugen Tîrcoveanu a accentuat faptul că lumea medicală vine cu plăcere şi interes la Suceava, datorită dezvoltării dinamice a Spitalului Judeţean devenit Clinic, datorită ospitalităţii pe care o oferă facilităţile din Bucovina şi datorită nivelului înalt al comunicărilor prezentate.

Aceleaşi aspecte au fost evidenţiate şi de dr. Virgil Răzeşu, în calitate de Decan de vârstă al participanţilor, dar şi de organizator, la Piatra-Neamţ, a 39 de conferinţe medicale; de asemenea, a rostit un cuvânt de salut prof. dr. Alexandru Ferdohleb din Republica Moldova.

Tot în preambulul Conferinţei, dr. Mihai Ardeleanu, redactor-şef „Bucovina Medicală”, a evidenţiat cele trei circumstanţe care-i aduc laolaltă pe medicii suceveni:

1. activitatea de îngrijire a bolnavilor pentru care conlucrăm cu toţii;
2. întâlnirile prilejuite de Conferinţa Anuală „Zilele Medicale ale Sucevei”;
3. participarea cu articole ştiinţifice în paginile revistei „Bucovina Medicală”, revistă ce promovează activitatea medicală din zona Sucevei. S-a făcut un apel pentru ca valoroasele lucrări prezentate să fie publicate.

Contribuţia Acad. prof. dr. Nicolae Constantinescu, „Chirurgul şi călătoriile”, a fost urmărită cu interes, beneficiind şi de o iconografie de excepţie. Atmosfera din primitoarea sală a complexului Zamca a fost foarte plăcută, toţi participanţii bucurându-se de momentele de socializare.

A doua zi, lucrările au început punctual, iar prima prezentare a fost susţinută de prof. dr. Mihai Dimian, rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare”, care a prezentat participanţilor Facultatea de Medicină şi Ştiinţe Biologice şi oportunităţile în educaţie pe care le oferă.

A urmat „regalul infecţionist”, deoarece Clinicele de Boli Infecţioase din Bucureşti (Institutul „Matei Balş”) şi Iaşi (Spitalul „Sf. Parascheva”) au prezentat noutăţile din domeniu: astfel, prof. dr. A. Streinu-Cercel a prezentat „Disbioza secundară pandemiei de COVID-19”. În expozeul său a accentuat asupra deosebirii între noţiunile de „microbiotă”, „microbiom”, „metabolom”, care cuprinde cele aprox. 15.000 specii microbiene găzduite în tubul digestiv uman; de asemenea, a insistat pe conceptul „mentenanţei mucoasei intestinale şi a integrităţii barierei”.

Alte lucrări din acest domeniu au insistat pe „Trigger-ul infecţios în bolile autoimune” (prof. dr. Monica Luminos, „Rolul medicului infecţionist în echipa multidisciplinară” (prof. dr. Carmen Dorobăţ), „Infecţia HTLV – o provocare” (prof. dr. Anca Streinu-Cercel), cunoscând faptul că acest virus este oncogen, „Antibiotical stewardship” (dr. V. Gheorghiţă), noţiune prezentată şi în paginile revistei noastre, „Bucovina Medicală”, de dr. Christina Nicolae.

S-a prezentat noţiunea de reconstrucţie bacteriană a intestinului de către probiotice şi prebiotice, şi acţiunea imunomodulatoare a azitromicinei.

Următoarea sesiune a inclus prezentarea dr. Daniela-Elena Semen privind „Abordarea multidisciplinară a pacientului oncologic”, lucrare găzduită şi în paginile acestui număr. Prof. dr. Mihai Nechifor a prezentat „Interacţiunile între antibioticele antibacteriene şi cationii bivalenţi”, cu implicaţii practice. Dr. B. Doroftei a prezentat „Rolul testării genetice preimpantaţionale în maximizarea şanselor de reuşită a procedurilor de reproducere umană asistată în această „iarnă demografică” pe care o trăieşte Bătrânul Continent.

Colectivul Compartimentului de Medicină Nucleară condus de dr. Mihai-Marius Guţu a prezentat larga paletă de posibilităţi diagnostice pe care le au la dispoziţie în Laboratorul de la Suceava. Şi aceste informaţii sunt găzduite în paginile revistei „Bucovina Medicală”. În continuare, dr. P. M. Boarescu şi dr. Ciprian-Mihai Mitric au arătat posibilităţile compartimentului recent înfiinţat, în cadrul Secţiei Cardiologie, privind cardiostimularea electrică permanentă.

Cardiomiopatia de stres (sindrom Takotsubo) a fost prezentat tot de colectivul de cardiologie (dr. Adina Lungu, R. Al. Namat, P. M. Boarescu). Dr. Laura Coca a prezentat situaţii particulare de diagnostic şi tratament ale neoplasmului de endometru, în timp ce dr. Cătălin Lulciuc a relatat despre „Crioablaţie în cancere primare şi metastatice”. Dr. Elena Tătăranu a prezentat axul vitamină X – microbiotă – sistem imunitar, insistând pe valenţele revelate ale vitaminei D.

Aspectele neurologice au fost dezvoltate de dr. Daniela-Beatrice Neagu, într-o suită de lucrări despre migrenă sau amiloidoza legată de transtiretină (TTR). Dr. Claudiu Cobuz a relatat despre „Schimbarea evoluţiei diabetului zaharat de tip 2 prin tratament cu Semaglutide po”, insistând însă pe o judicioasă indicaţie terapeutică pentru a evita efecte secundare nedorite.

Alte subiecte de cardiologie care au interesat participanţii au fost cele privitoare la „Dislipiodemie” (dr. A. Vântu) şi „Anticolagularea modernă în managementul fibrilaţiei atriale” (dr. Alina-Maria Pohoaţă).

Tema principală a congresului fiind „Impactul patologiei infecţioase în practica medicală”, o altă secţiune a primit lucrările prezentate de prof. dr. Egidia-Gabriela Miftode, dr. Cătălina Luca şi prof. dr. Doina Azoicăi, dar şi de dr. Carmen Manciuc, Monica Terteliu-Băiţan, Olga Căliman-Sturdza, Loredana Coronescu, Alina Mihailiuc, Ingrid Rusu, Cristina Sapaniuc, Elena Traci. S-a discutat despre „Colonizări versus infecţii”, vaccinări, triada intervenţie-tratament-rezistenţă, subiecte actuale şi de interes practic.

Alte subiecte de importanţă clinică au privit „Infecţiile urinare cu antibiorezistenţă multiplă la gravide” (colectivul prof. Dr. Răzvan Socolov), „Abordarea pacienţilor cu cancer colorectal metastazat” (dr. Doina-Elena Ganea), ce apare de asemenea în paginile primului număr din 2024 al revistei „Bucovina Medicală”, dr. Mihaela Diana Cocîrlă cu „Provocări actuale în encefalitele autoimune”. „Sepsisul cu Klebsiella” şi „Managementul spondilodiscitelor”, ca şi Cefizima, au constituit alte preocupări ale practicienilor suceveni.

În Secţiunea Chirurgicală, lucrările au fost axate pe probleme clasice (colecistite – prof. dr. E. Târcoveanu, prof. dr. C. Lupaşcu şi colab.), sindrom Mirizzi (prof. dr. A. Ferdohleb), hernia TEP (tratată extraperitoneal). S-a discutat punctual despre oportunitatea colecistectomiei laparoscopice la un pacient cirotic (prof. dr. E. Târcoveanu, prof. dr. C. Lupaşcu şi colab.).

Un subiect greu şi care a suscitat discuţii, a fost problema „plastiilor peretelui abdominal cu plasă sintetică în condiţii de septicitate” (dr. S. Revencu, chirurg din Rep. Moldova). Colectivul de la Cl. Chirurgicală Iaşi a prezentat şi un caz extrem de rar de hernie Amyand, descrisă acum peste 300 de ani, când apendicele (normal sau patologic, este inclus într-un sac herniar, care se poate strangula (prof. dr. Eugen Târcoveanu, prof. dr. C. Lupaşcu şi colab.).

Dr. Valeriu Gavrilovici şi colab. au prezentat „Mucocelul apendicular, prezentare de caz”, iar dr. I. Jurchiş şi colab., o „Fistulă ureteroiliacă – mare provocare chirurgicală”. Colectivul Secţiei de Chirurgie Infantilă (dr. Fl. Filip şi colaboratorii) au discutat despre tratamentul chirurgical al fracturilor de femur la copil utilizând tije elastice, şi tot din domeniul ortopedic au prezentat lucrări colegii din colectivul dr. Răzvan Bandac (pseudoartroza septică de femur, leziuni osteo-articulare multiple ale membrelor superioare din cadrul politraumatismelor).

1. Liviu Dubei şi colectivul de la Rădăuţi au prezentat cazul de tumoră Krukenberg ca manifestare de debut a unor tumori de tub digestiv. Un oaspete din Israel, dr. P. Zilberman a prezentat un interesant model matematic pentru calcularea dozei de anestezic în operaţia cezariană.

Referatul dr. Mihai Ardeleanu, în calitatea sa de internist şi nefrolog, a abordat un subiect „spinos” pentru cei cu preocupări în domeniu, respectiv explicaţia fiziopatologică a manifestărilor encefalopatiei uremice. Rolul „moleculelor medii” este din nou discutat, practic dilema datează de aprox. 60 de ani, „vinovatul” pentru declanşarea simptomatologiei nefiind nici acum dezvăluit în mod cert.

* * *

Constatarea din alţi ani s-a lăsat remarcată şi de această dată şi anume apetitul medicilor de diverse specialităţi pentru prezentarea şi audierea lucrărilor ştiinţifice. Sălile au fost aproape pline tot timpul, sesiunile au fost interactive, timpii s-au depăşit datorită discuţiilor şi nu a eventualei lipse de punctualitate; aceasta este o notă extrem de bună, pentru corpul medical sucevean, mai ales că păşim în etapa în care o parte devin cadre didactice, cu o altă deschidere şi obligaţii.

Organizarea a fost impecabilă, primirea generoasă, ospitalitatea la cote maxime. Colectivul coordonat de dr. Sorin Hâncu şi moderat discret, dar supereficient de dr. Irina-Ioana Badrajan a fost omniprezent, făcând ca totul să se desfăşoare fără cusur.

Vă aşteptăm la ediţia 2025 a Zilelor Medicale ale Sucevei!

MIHAI C.-M. ARDELEANU

Doctor în ştiinţe medicale,

Redactor-şef „Bucovina Medicală”