Sub îndemnul Sfântului Ioan Iacob, – „Fii pribegi ai ţării mele, / Necăjiţi între străini, / Nu uitaţi menirea voastră, / De români şi de creştini” – Ştefan Străjeri, din Pojorâta Bucovinei, s-a reîntors acasă pentru a sărbători, împreună cu ai săi, 25 de ani ai Curentului Internaţional. Ştefan Străjeri a preluat „Curentul Internaţional”, Publicaţia pentru românii din SUA, în iulie, 2005, fondat în Mishawaka, Indiana, de către Gabriela şi Tiberiu Mihalache, în 1999, şi l-a condus, cu inimă de român plecat în căutarea unor lumi mai bune, timp de 19 ani: „Am fost un cititor pătimaş de ziare şi reviste, încă din şcoala generală, dar niciodată nu m-am gândit că voi ajunge să tipăresc un ziar; mai ales că, prin diplomă, sunt economist şi nu jurnalist…”
Colaboratorii fideli ai ziarului au fost „din generaţia luptătoare anticomunistă, foşti deţinuţi politici, colaboratori la „Europa Liberă” sau „Vocea Americii”. Pe lângă cei aflaţi în Exil înainte de 1989, în special cei din America de Nord, am colaborat cu români din ţinuturile româneşti, aflate în afara graniţei, din Basarabia, nordul Bucovinei, Banatul sârbesc, Ungaria şi Bulgaria.” (Ştefan Străjeri)
La Pojorâta, localitatea natală a lui Ştefan Străjeri, evenimentul cultural aniversar a fost organizat de Primăria, Consiliul Local, Centrul Cultural „Pietrele Doamnei”, director Nicoleta Ursachi, în frunte cu primarul comunei, vegheate de Adam şi Eva, Ioan Bogdan Codreanu, şi a fost moderat de frumoasa jurnalistă de televiziune Raluca Bercea. Binecuvântarea evenimentului a fost făcută de părintele Ioachim, de la Mănăstirea „Sfântul Ioan Iacob”, Corlăţeni, Pojorâta.
Ştefan Străjeri „s-a întâmplat să fie împărat în ţara lui şi a mai bătut, încă o dată, drumul dorului, pentru a arde un arc peste timp: Pojorâta – Detroit – Ieud” (Bogdan Codreanu). Domnul primar de Pojorâta, Ioan Bogdan Codreanu, a realizat un arc peste generaţii, prin acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare” al Comunei, ca un adevărat Trofeu pentru patriotism şi iubire de ţară, şi steagul comunei Pojorâta, jurnalistului Ştefan Străjeri, dar şi unor tineri talentaţi şi cu merite deosebite, care „reuşesc să ne ţină uniţi şi să ne transmită spiritul de învingător”: prof. univ. dr. Corina Chersan Macovei, cu rădăcini pojorene, Oana Iacob, câştigătoarea premiului I la Concursul Ministar Cireşar, ca solist vocal, Teodora Bedrule, pentru Medalia de aur obţinută la Olimpiada de matematică.
O altă diplomă, „în floare” – un frumos buchet – a oferit Omul Ioan Bogdan Codreanu, soţiei sale, Paula – vestita dr. Codreanu, de la Neurologie, de ziua numelui.
La rândul său, dl primar, Bogdan Codreanu, a primit Diploma gradul I, din partea Parlamentului Republicii Moldova, diplomă înmânată de deputatul Vasile Şoimaru.
Deputatul PNL, Angelica Fodor, deputatul din Republica Moldova, Vasile Şoimaru, prof. univ. dr. Anca Sîrghie (Sibiu), „fratele ardelean”, Gheorghe Chindriş, „omul care sfinţeşte folclorul”(Ştefan Străjeri), au fost prieteni de viaţă şi de prezidiu care au realizat un portret complex al unui cetăţean de onoare al comunei Pojorâta, Ştefan Străjeri care a dus „o fărâmă de acasă peste ocean” (Bogdan Codreanu), oferind locului în care s-a născut mai mult decât i-a oferit el. Ştefan Străjeri a făcut un adevărat „misionarism cultural” (Anca Sîrghie), ducând peste mări şi ţări „crâmpeie din istoria naţională” (Angelica Fodor), plecând dintr-o adevărată „capitală a frumuseţii româneşti, o minune de sat” (Vasile Şoimaru), s-a aflat mereu „pe linia întâi a românismului, pentru că tot ce-i românesc va exista în timpuri veşnice.” (Roxana Iorgulescu).
Salutul din Codrii Cosminului, de la Stejarul lui Ştefan Cel Mare, din Ţinutul Herţei, al lui Gheorghe Asachi, din oraşul lui Alexandru cel Bun, al lui Aron Pumnul şi al lui Eminescu, a fost adus de Vasile Răuţ, preşedintele Societăţii Golgota, de la Cernăuţi, sub egida căreia s-au restaurat 47 de monumente şi 31 de paraclise, un memorial al ostaşilor români, cimitirul istoric unde sunt 13 membri ai Academiei Române. Cu sprijinul Departamentului Românilor de Pretutindeni, Societatea Golgota a restaurat 3 morminte: Dimitrie Onciul, Dionisie Bejan şi Aron Pumnul. Vasile Răuţ a venit cu dar de carte, din partea jurnalistei doinitoare, Maria Toacă: „Neamul nostru de martiri”, „Boianul meu cu inimă română”, „Veşnic adăpost al fiinţei noastre”.
Sub îndemnul eminescian „Trăiască naţia!”, delegaţia de la Cernăuţi a adus „flacăra românismului din nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei”: Vasile Răuţ, Aliona Răuţ, Cristina Tărâţeanu, Tatiana Golciuc, Marin Gherman.
Marin Gherman, strămutat, pentru un timp, la universitatea suceveană, a vorbit despre „o convenţie a românilor de peste tot”, considerându-se „un transfrontalier”, dincolo de orice frontiere politice, sperând la „un viitor al comunităţii româneşti în Ucraina”.
De la Voloca, Ioan Paulencu a prezentat, ritualic, versuri, sub forma unor adevărate iertăciuni, adresate tuturor, pentru iertarea firescului lucrurilor.
Români de pretutindeni şi-au pus inima drept amprentă pe această hartă a prieteniei, îmbogăţită, an de an, de Ştefan Străjeri: Lili Crăciun (Oradea), Virgil Cosma (Oradea), Roxana Iorgulescu (Radio România Internaţional, Bucureşti), Stela Nacu (TVR Internaţional), Camelia Morda Baciu (Roma, Italia), Carmen Stînea (Cleveland, Ohio, SUA), Petru Stînea (Cleveland, Ohio, SUA), Anca Sîrghie (Sibiu), Virgil şi Anne-Marie Pruteanu (Michigan), Rodica Elena Lupu (Editura Anamarol, Bucureşti). Alături de soţia Luminiţa, oamenii de acasă, părinţii, familia, vecini, consăteni, colegi, prieteni întru condei şi prieteni de pretutindeni şi dintotdeauna i-au stat aproape în această zi încărcată de amintire şi de istorie: Valerian Bedrule, Ioan Mugurel Sasu, Dragoş Balan, Domnica Codreanu, Ioana Mateiciuc, Nicoleta Bogoş, Nicoleta Latiş, Luminiţa Ignea, Neculai Marcel Flocea, Vasile Aioanei, Gabriela Braha, Luminiţa Reveica Ţaran…
Trăgând cu ochiul pe harta Moldovei istorice, făcută de Dimitrie Cantemir, şi pe harta României Mari, de la 1938, dăruite Pojorâtei, de deputatul Vasile Şoimaru, întreaga audienţă a încercat „să măsoare timpul în clipe petrecute cu cei dragi, pentru că Timpul nu trece niciodată, clipa nu este har, ci e drum sau dar.” (Rodica Elena Lupu)
Îndemnul scriitoarei Lili Crăciun, „să transformăm întrebările existenţiale în memorialistică”, i-a transpus pe toţi în lumea scrisului, care reprezintă „o permanentă căutare a cuvântului potrivit”(Rodica Elena Lupu), pentru „a simţi rădăcina”(Stela Nacu).
În sunet de chitară, pe ritmuri de muzică folk, artistul Adi Beznă a ridicat Pojorâta la rangul de capitală a culturii: „Urătura e frumoasă, cu oameni, şi-atâta. / De asta ne strângem, cu toţii, la Pojorâta…”; „Pentru mâine şi ieri, strânge-amintiri Ştefan Străjeri…”
Fără a reuşi abolirea timpului, ansamblul „Plaiurile Pojorâtei”, condus, cu măiestrie, de Gheorghe Străjeri, prin suita de dansuri tradiţionale, ne-a adus veşnicia la picioare…
LUMINIŢA REVEICA ŢARAN
Comentarii