Toate şedinţele festive ale Cenaclului „Nectarie” din Vama, (ca, de altfel, toate şedinţele din ultima zi de marţi a lunii) sunt însoțite de prologul şi epilogul preşedintelui, Ioan Mugurel Sasu, inconfundabile, aidoma buzduganului năzdravan al zmeului din basme: „Important! Vă rog să nu vă lăsaţi păcăliţi de faptul că data şi ora sunt ca şi anul trecut. Miercuri, 27 decembrie 2023, la ora 14:00, în sala mică a Centrului Cultural Vama, va avea loc şedinţa anuală în care Moş Crăciun ne acordă şanse de a fi mulţumiţi de noi înşine (măcar). Cine are, vrea şi poate, să nu lase piesele de costum popular uitate în dulap. Vom servi ce vom aduce şi vom admira momente artistice, adică folk, dar şi tradiţionale, adică vom fi colindaţi de cei mai sinceri colindători. Sărbători fericite!” / „A fost şedinţa din 27.12.2023”.
Povestea de Crăciun a truditorilor întru cuvânt, spusă, an de an, în cadrul Cenaclului „Nectarie”, de la Vama, a debutat sub semnul unui truditor întru suflete de copil, Doamna Învăţătoare Ştefania Andrei, chip drag, evocat, cu emoţie, de preşedintele cenaclului, Ioan Mugurel Sasu, scoţând la iveală amintirea învăţătoarei Domniei Sale, ascunsă într-un colţ de suflet.
Darul de Crăciun, livresc, a fost făcut de colonelul Vasile Aioanei, care a oferit, cu autograf, tuturor celor prezenţi, noua sa carte „Destine fracturate”, apărută la Editura Junimea, Iaşi, cu un Cuvânt însoţitor de Cella Negoiescu, „Intruziunea maleficului în iubirea aproapelui”.
Semnalul editorial a fost făcut de subsemnata, înaintea botezului propriu-zis al cărţii care va avea loc la Iaşi şi la Suceava. Luminiţa Reveica Ţaran a observat „creşterea” scrisului lui Vasile Aioanei, aidoma bulgărelui de zăpadă, de la carte la carte – acum a patra realizare livrescă a autorului –, păstrându-şi, totuşi, originalitatea, prin abordarea inconfundabilului stil, de tip „anchetă”, de care nu se dezminte, amintind de meseria de-o viaţă, un stil tranşant, direct, care taie în carne vie, lipsit de zorzoane şi împăunări lingvistice, un limbaj cazon, deschis tuturor categoriilor sociale.
Pagina de istorie, realizată de colonelul Ioan Abutnăriţei, fiind „în slujba nostalgiei pure”, a purtat blazonul Bucovinei, deoarece „între noi şi trecutul veşnic al Bucovinei s-a săpat o prăpastie, fiind trădată de toţi voievozii de după Muşatini…”
Fie că este vorba de istorie, matematică sau literatură, creativitatea şi originalitatea reprezintă armele împotriva idiocraţiei şi inteligenţei artificiale (Ioan Mugurel Sasu), iar „forma supremă a inteligenţei ar trebui să fie înţelepciunea.” (Marian Călinescu)
Cele două mari personalităţi culturale care au definit anul 2023, Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescu, au fost evocate de colonelul Vasile Aioanei care a prezentat, biografic, destine devenite universale.
Grupul de colindători – Lucan Luca Vasile (vioară), Tâmpescu Ana-Maria (chitară), Preutescu Eva Cătălina (solistă) –, sub bagheta magică a viorii doamnei profesoare Eufrozina Morohoschi, ne-a vestit lumină, pace şi iubire.
Cu „1001 probleme despre matematică”, Marian Călinescu, sub forma unui capitol de o pagină, ne-a aruncat mănuşa unui adevărat Manifest pro/contra lumii contemporane tehnicizate: „Oare încotro se îndreaptă lumea asta, ne întrebăm cu îngrijorare, cu înfrigurare. Vom vedea la un moment dat cât de pregătiţi suntem pentru a plăti preţul acestei revoluţii care se petrece sub ochii noştri… vii, adică însufleţiţi. Iată cât de departe am ajuns!, suntem tentaţi să afirmăm cu mândrie, dar vai!, să nu ne amăgim. Priviţi cu mai multă atenţie în urmă, în jur. Nu auziţi nimic? Nu vedeţi nimic? Vă conduc eu imediat în crevasele monumentalei noastre societăţi, acolo unde viaţa continuă să existe în formele ei primare, cele mai nealterate.”
Traian Nistiriuc – ultimul romantic al postmodernismului – ne-a colindat, poetic, „Dalbe flori şi Lerui-Ler”, şi ne-a sedus imaginaţia ce vestitele „Cupidonice”, din „visele de nopţi albastre”, până la contemplare supremă: „Pluteşte-n adâncuri desprinderea de toate…”
Stilul confesiv al Luminiţei Ignea – „Crăciun” şi „Sărbătorile vin” – a portretizat un stop-cadru contemporan al unui suflet aflat în exil.
Făcând un pact între două zeiţe, Themis, ca personificare a ordinii divine, a legii şi a obiceiurilor, şi Euterpe, ca metamorfoză a liricului, poeta-avocat sau avocatul-poet Limona Rusu a legiuit poezia ca dorinţă împlinită, după o permanentă căutare a sinelui: „Dacă aş şti să vă colind / v-aş dori să vă scuturaţi grijile / în cerdacul casei cu luminiţe vii / şoptitoare de cântece pentru îngerii aşezaţi la masă cu iarna. / Dacă aş şti să vă colind / v-aş troieni în bucurii / aş croşeta gânduri verzi peste timpul / zidurilor fulguind cu vise pustii şi lacrimi sihastre… / Dacă aş şti să vă colind / le-aş spune celor plecaţi în alte priviri / că dorul roade din umerii mei / şi îi învelesc în fiece zi în gânduri de aur. / Dacă aş şti să vă colind / v-aş mulţumi că-mi dăruiţi/potirul cu miere regăsit în toamna târzie/de pana ce ară cu izvoare fierbinţi peste tainele trecerii”.
În calitate de director fondator al Salonului Internaţional de Cultură şi Spiritualitate „Ion Grămadă”, de la Fundu Moldovei, dar şi ca nepoată a lui Ion Grămadă, pe linie maternă, bunica sa fiind sora lui Ion Grămadă (scriitor, istoric şi publicist bucovinean, erou al Primului Război Mon-dial), Limona Rusu a anunţat organizarea celei de-a doua ediţii a Salonului, la Casa de Cultură de la Fundu Moldovei, în perioada 19-22 ianuarie 2024. Manifestarea culturală va avea drept organizatori Societatea Culturală Apollon-România, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina, Primăria Comunei Fundu Moldovei şi Academia In-ternaţională de Literatură şi Artă şi presupune trei secţiuni de concurs: poezie (minim 10 poezii care să reflecte dragostea de neam şi ţară); eseu (minim două eseuri care să facă referire la cultură – artă – istorie – civilizaţie); interpretare muzicală (două lucrări care să reflecte dragostea de neam şi ţară. Concursul de interpretare va avea loc în timpul desfăşurării Salonului Internaţional de Cultură şi Spiritualitate „Ion Grămadă”, în localitatea Fundu Moldovei, 19 – 22 ianuarie 2024). Premiile vor fi: Trofeul literar „Ion Grămadă”; Premiul I, II, III (la fiecare secţiune) constând în diplome; Publicarea în revista Apollon (pe tot parcursul anului 2024); Cărţi cu autograf din partea membrilor juriului; Promovare pe site-urile partenere.) Se vor acorda, în mod cu totul special, 5 (cinci) diplome de excelenţă şi 5 (cinci) medalii „Ion Grămadă”. Lucrările premiate în concurs vor fi publicate într-un volum special, editat cu această ocazie, care va fi lansat la decernarea premiilor. Juriul este format din: preşedinte – prof.univ.dr. Radulian Tatu, scriitor, critic literar (Boston, USA); vicepreşedinte – Victor Voinicescu Sotski, scriitor (Franţa); Membri: Cătălina Stroe, scriitor (Canada); Limona Rusu, scriitor (România) şi George Călin, scriitor (România). Îndemnul sub care se desfăşoară toate întâlnirile culturale, sub cârmuirea nepărtinitoare a scriitorului şi ambasadorului cultural, George Călin este constant şi îmbietor: „La noi, cultura se manifestă ca boală profesională! Nimic pentru noi, totul pentru cultura română! Vivat Cultura! Vivat Apollon!”.
În contra „inteligenţei artificiale, s-a ridicat şi Radu Stancu, aducând ca probă frumuseţea unui album, „Rumania”.
Ora exactă a metaforei, netransformată încă în „cioburi”, a fost dată de Constantin Moldovan, cu o poezie-colind: „În noaptea-n care vine Moş Crăciun / Alunecând, uşor, pe-aripi de gând, / Scriu pentru tine versuri, rând cu rând, / Chiar dacă-ţi voi părea complet nebun…”.
Cu sensibilitatea-i proverbială, după ce ne-a adus, în dar, simbolurile Crăciunului, Gabriela Braha ne-a prins „în plasa gândurilor sale de lumină” ca-ntr-o „pulbere de aur ce împrăştie soarele la răsărit”.
Jucând în travesti, Cătălina Orşivschi ne-a dăruit poezia ca pe o Urătură de sfârşit şi început de an, pe principiul „Fă-te, suflete, copil…”
În clinchetele cuvintelor care nu mai încăpeau în matca scrisului, Urătura măiastră a lui Costel Simirea a fost o adevărată Galerie de Portrete, pe versuri tocmită.
Şi… a fost şedinţa din 27.12.2023… ca o Poveste de Crăciun…
Prof. dr. LUMINIŢA REVEICA ŢARAN
Comentarii