Politicienii, guverne de proastă factură au dorit să se afle tot timpul la putere. Arma lor de reuşită a fost mereu protecţia socială – câte o brumă în creşterea pensiilor, iar noi ne-am dus cu drag, cu turma, la vot. Vin vremuri foarte grele pe Terra cu nori negri deasupra ţării, cu nesiguranţa zilei de mâine, în sărăcie şi ignoranţă, cu război la graniţele noastre provocată de o conducere descreierată de la Moscova în frunte cu preşedintele Putin, la care se adaugă fenomene meteorologice dezastruoase… De aceea să ne solidarizăm să crească comuniunea socială, faptele bune să se adune, iar cele rele să se spele din societatea românească. Să acordăm atenţie mare apei, hranei şi energiei!
A venit în sfârşit ora adevărului. Orice rău câteodată aduce şi un bine. Extinderea SARS-CoV-2 peste tot în lume, în Europa, ne-a generat un context foarte bun de a ne dezvolta economic, cultural, social. Astfel, Uniunea Europeană a acordat tuturor ţărilor ce au suferit din cauza COVID-19, a războiului din Ucraina un ajutor constând în 97 miliarde de euro pentru a ne dezvolta economic şi a înlătura unele efecte negative provocate de COVID-19. Prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), partidele aflate acum la guvernare trebuia să aplice reforme în domeniul gazelor, reducerii poluării, dar şi în domeniul salarizării şi protecţiei sociale, a eliminării aşa-ziselor pensii speciale şi de serviciu. Plus elaborarea unei legi a pensiilor, astfel ca toată suflarea românească să primească aceste pensii bazate numai pe bază de contributivitate. Va implementa actualul guvern reformele cerute de UE şi de Banca Mondială? E greu de crezut… S-ar putea să avem de-a face cu cosmetizări pe ici pe colo, dar fără substanţă. Banca Mondială nu va accepta această păcăleală şi vom rămâne fără fondurile oferite de UE prin PNRR.
Domnilor politicieni, dacă nu sunteţi în stare să aplicaţi reformele cerute de UE, plecaţi acasă şi lăsaţi profesioniştii, oamenii curaţi, curajoşi, iubitori de ţară şi de neam să conducă destinele acestei ţări, să facă reformele cerute de societatea românească.
O spun cu toată responsabilitatea că toate sistemele de pensii aplicate după 1990 sunt anacronice, generatoare de mari inechităţi şi nedreptăţi sociale. Şi astăzi, pensionarii care au lucrat în aceleaşi condiţii de muncă, vechime, salarii contributive la BAS au pensii diferite.
S-au disponibilizat mii de salariaţi din unităţile de stat, din fabrici şi uzine, cărora le-au lipsit obiectul muncii, fără a avea un grad ridicat în procesul de producţie care să producă plusvaloare. Mulţi nu-şi justificau salariile primite pentru munca depusă – tăietori de frunze la câini. Mii de salariaţi au intrat în şomaj. Pentru cei disponibilizaţi guvernul polonez a aplicat un amplu program de reconversie profesională, în care s-au specializat în diferite meserii cerute pe piaţa muncii, precum IT-işti, specialişti în accesarea de fonduri europene, digitalizare şi alte meserii.
Primul preşedinte al Statelor Unite, George Washington, la depunerea jurământului în camerele reunite, senatori şi republicani, s-a adresat congresmenilor spunându-le că, în misiunea lor, le revin sarcini grele în aplicarea unor reforme în ţară şi că: „Oamenii nu vor accepta şi nu-şi vor îndeplini fără constrângere sarcinile îndreptate spre binele lor”. Iată cum şi o conducere înţeleaptă de buni patrioţi din guvernul polonez, asumându-şi riscuri, a luat măsuri de eficientizare a întregului sistem economic prin aplicarea unor reforme profunde în societate. Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. După 2 ani de la aplicarea reformelor cerute de societatea poloneză, de la aplicarea Legii lustraţiei, economia a început să crească substanţial, nivelul de trai a început să crească, inclusiv pensiile. Fiecare om de bunăcredinţă din această ţară îşi pune mereu întrebarea: de ce după căderea regimului Ceauşescu nu am aplicat şi noi experienţa poloneză prin „Terapia de şoc”, prin Legea lustraţiei cerută de revoluţionarii de la Timişoara? Se putea şi era foarte necesară şi urgentă. Reformele în societatea românească au fost blocate din faşă de o grupare toxică, nocivă.
S-a liberalizat consumul în defavoarea liberalizării producţiei preţului. Prin aceste măsuri s-au ieftinit alimentele de bază, carne, lactate, pâine, dar şi utilităţile.
Pensionarea anticipată pe bandă a mii şi mii de bărbaţi şi femei, la vârste foarte tinere, unii cu un înalt grad de calificare, i-a transformat din persoane active în persoane pasive. Prin distrugerea infrastructurii industriale, agricole, de transport, a rămas pe drumuri multă forţă de muncă, oameni care, în final, au luat calea exilului în ţări precum Italia, Franţa, Marea Britanie. În anul 2007, România a intrat în UE, dar cu un preţ foarte mare pentru ţară şi poporul român. Ni sau impus multe condiţii. Vreţi să aderaţi la Uniunea Europeană, predaţi economia ţării! În ajunul intrării în UE, economia României gâfâia şi nu mai producea sângele proaspăt, nu mai producea bani pentru dezvoltarea ţării, a creşterii nivelului de trai, a pensiilor. În final am cedat şi unităţile strategice unor ţări precum Austria, PETROM-ul „perla coroanei” cu toate activele la sume ce depăşesc peste 600 milioane de euro, exploatarea petrolului, jumătate din resursele de gaze, întreaga distribuţie de gaze, energie electrică, sistemul bancar, Banca Comercială Română, sistemul de asigurări ş.a. Astfel, economia din România a ajuns aproape în integralitate sub controlul capitalului străin. Capitalul românesc privat şi public a fost scos din joc. Statul a rămas slăbit, cu puţine pârghii şi instrumente. Prin distrugerea sistemului economic productiv, a lipsei locurilor de muncă, statul nu a mai avut resurse, bani necesari pentru alimentarea bugetului de stat şi a bugetului de asigurări sociale pentru plata salariilor bugetarilor, a pensiilor constituite prin contributivitate şi a acelor aşa-zise speciale şi de serviciu. În această situaţie guvernele din trecut şi cel prezent a apelat la împrumuturi de pe pieţele bancare internaţionale, la dobânzi foarte ridicate. Angajările la stat în decursul celor 33 de ani de falsă democraţie şi stat de drept au crescut vertiginos cu salarii colosale. În acelaşi timp, au crescut mult şi pensiile necontributive la organele de forţă, precum magistraţii, internele, armata, mai puţin care să le asigure politicienilor, guvernelor liniştea în funcţiile ce le ocupă. În cei 33 de ani, politicienii, guvernele postdecembriste au distrus fără să pună nimic la loc. Să faci protecţie socială fără o gândire economică de viziune?! Încă din anul 1990, dezvoltarea economică a ţării s-a bazat pe consum, pe credite accesate din împrumuturi externe, care au condus în final la creşterea deficitului bugetar, a deficitului comercial prin creşterea importului în defavoarea exportului, a contului curent prin aprecierea artificială a leului. (Va urma)
CONSTANTIN MORARU
Comentarii