Sfinţească-se numele tău, vie împărăţia ta, scumpă Limbă Română!

Deoarece ne este scut de întărire a sufletului şi o purtăm în rugăciuni pentru a o avea mereu, ca şi pâinea cea de toate zilele, am cutezat să adun momentele de sărbătorire a graiului matern sub pavăza „Tatălui Nostru”, singura rugăciune lăsată ucenicilor de Mântuitorul Iisus Hristos. Suntem şi noi de-a pururea ucenici ai limbii noastre române, sărbătorite de 33 de ani la Cernăuţi, sub egida Societăţii „Mihai Eminescu”, de câţiva ani, conform reînnoirii statutului – Societatea pentru Cultura şi Literatura Română „Mihai Eminescu” Cernăuţi, condusă de poetul Vasile Bâcu. Cu rugăciunea „Tatăl Nostru”, cântată pe melodia lui Ciprian Porumbescu, întocmai ca la Voroneţ, de stavrofora dr. Gabriela Platon, stareţa Sfintei Mănăstiri, a culminat acordul final al manifestării. Dar până la acest binecuvântat moment, s-au perindat mai multe clipe încadrate în tiparele tradiţiei, dar şi ale ineditului. Pe undele melodiilor intonate de corul „Dragoş Vodă”, dirijat de maestrul Dumitru Caulea, s-au aşternut covoare de flori la postamentul statuiei Poetului Naţional, depuse de echipa diplomatică a României la Cernăuţi, în frunte cu Consulul General Irina Loredana Stănculescu, însoţită de ministrul plenipotenţiar Dan Constantin, de referentul principal relaţii consulare, Florin Stan, şi soţia sa, prof. Viorica Stan, alături de diplomaţii români aflându-se parlamentarul Florin Puşcaşu şi stareţa Mănăstirii Voroneţ, dr. Gabriela Platon, foarte apropiată românilor din nordul Bucovinei, un adevărat ambasador al frumosului duhovnicesc pe meleagurile noastre. Au fost prezenţi şi trimişi ai autorităţilor oraşului şi regiunii. Nu ştiu cu precizie câte societăţi naţionale avem, însă au fost de faţă reprezentanţi ale tuturor, uniţi în cel mai sfânt simbol – catedrala Eminescu, cu altarul LIMBA ROMÂNĂ. Poate cineva nu ne prea înţelege obiceiul de a ne fotografia la asemenea evenimente la monumentul lui Mihai Eminescu, însă nu e doar un tribut plătit modei, ci şi un fel de a ne scrie istoria. Trec anii, mulţi dintre românii de frunte (intelectuali de elită ca prof. acad. Grigore Bostan, Lora Bostan, Mircea Lutic, Aurel Constantinovici, Grigore Crigan, acad. Vasile Tărâţeanu) nu mai sunt printre noi, dar imaginile fixate de obiectivul fotografic rămân, ne amintesc cum am fost, câţi am fost, câţi am mai rămas…

La Palatul Naţional, sărbătoarea, regizată şi moderată de preşedintele Societăţii organizatoare, Vasile Bâcu şi vicepreşedintele Gheorghe Ungureanu, a continuat cu tot ce creşte, înfloreşte şi rodeşte frumos şi de folos în sufletele românilor noştri – de la cei mai tineri, ca surorile cântăreţe Anastasia şi Sofia Poclitar din comuna Boian până la decanul de vârstă al comunităţii noastre, prof. Ilie Popescu, preşedintele Societăţii regionale „Golgota”. N-a lipsit nici de data aceasta voloceanul Ionică Semeniuc din neamul mândru de răzeşti, care parcă nu-şi simte povara anilor.

Urmând după înălţătoarea interpretare de către Dumitru Caulea a imnului Limbii Române „Pentru Ea la Putna clopot bate”, mesajul doamnei Consul General Irina Loredana Stănculescu a vibrat de emoţii preluate şi de la Nichita Stănescu: „A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea pentru mine, muntele tot munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine izvorul izvoreşte, de aceea, pentru mine viaţa se trăieşte”. Frumos ne trăim viaţa măcar în momente de sărbătoare, când avem asemenea oameni printre noi, ca doamna Irina Stănculescu, ca stareţa Gabriela, ambele mărturisind şi cu alte prilejuri că oraşul Cernăuţi este locul inimii lor, numit „acasă”. Cuvioasa stareţă a evocat întâlnirile de mai înainte, când a participat la Duminicile graiului matern de la Cernăuţi împreună cu monahia Elena Simionovici, cu scriitoarea Doina Cernica şi artista plastică, regretata Dany Madlen Zărnescu. Acum, ca şi în trecut, a venit cu o donaţie susbstanţială de carte din partea Episcopiei Sucevei şi Rădăuţilor, nouă volume cu încărcătură duhovnicească şi patriotică, printre care unul de rugăciuni şi celelalte alcătuite de ÎPS Părintele Calinic, de asemenea ne-a adus lucrarea de doctorat a Episcopului-Vicar Preasfinţitul Damaschin Dorneanul. Din donaţie face parte şi un nou volum din bogata colecţie de postume ale lui Mircea Motrici – „La porţile timpului. Dialoguri cu mari duhovnici”. De reţinut este remarca maicii stareţe că „simte chemarea acestui loc (a Cernăuţiului eminescian)” şi să nu uităm că „Ţara noastră adevărată este în cer”, fapt de care ne amintesc tomurile dăruite Bibliotecii Societăţii „Mihai Eminescu”, sfinte cărţi de învăţătură creştină, care îşi aşteaptă cititorii.

Cuvinte de apreciere pentru tenacitatea cu care ne păstrăm limba şi tradiţiile au fost adresate de diplomatul Dan Constantin şi parlamentarul Florin Puşcaşu, distinsul oaspete exprimându-şi bucuria de a se afla în comunitatea românească din ţinutul nostru la o sărbătoare care ne uneşte în dragoste şi credinţă faţă de limba română, căci „ne închinăm lui Dumnezeu, când ne închinăm limbii române”. Vicepreşedintele Societăţii gazdă, Nicolae Şapcă, s-a închinat limbii materne cu o poezie inspirată de pelerinajul la mormântul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt la Mănăstirea Putna. Totodată, n-a evitat aspectele mai puţin plăcute, punctând unele probleme şi deprinderi în ale scrisului din partea jurnaliştilor, prin care „aducem insulte” bogatei şi frumoasei noastre limbi. Sunt observaţii întru totul corecte şi oportune, de care se cuvine să luăm aminte. De fapt, majoritatea oamenilor scrisului din comunitatea noastră manifestă dragoste şi respect faţă de materna română. Edificator fiind exemplul radiojurnalistei Carolina Jitaru, talentata interpretă şi compozitoare de muzică folk, care a pus pe note şi a dat glas celor mai frumoase poezii de Grigore Bostan, Mircea Lutic, Vasile Tărâţeanu, iar la această sărbătoare a cântat în premieră un poem al lui Nicolae Şapcă – „Imnul graiului”. Din creaţia proprie au citit Dumitru Zaidel, Eliza Seleţchi, Doina Bojescu, Dorin Misichevici, recitalul fiind îmbogăţit de talentaţii cântăreţi al limbii materne duetul Dumitru Caulea-Luminiţa Demianic, grupul vocal „Fetele din Bucovina”, incomparabilul Gică Puiu, Maria Dovghei (o dulce voce acappella), interpretul de romanţe Gheorghe Posteucă. A încheiat melancolic partea artistică Natalia-Camelia Proţiuc, cu răscolitoarele versuri ale lui Grigore Vieru, „În limba ta”, aranjamentul muzical aparţinând instrumentistului Vladimir Cernov. Îşi păstrează neadormit spiritul patriotic, dar şi de matematician prof. Octavian Voronca, expunând informaţii în cifre concrete, ce pun în evidenţă valoarea limbii române. Bunăoară, după numărul de cuvinte limba română se situează pe locul opt în lume, fiind vorbită de 30 milioane de oameni. Prof. docent Ilie Popescu, cunoaşte mai bine decât mulţi dintre noi dimensiunea tezaurului limbii materne, căci timp de 44 de ani a predat fonetica limbii române studenţilor de la Catedra de Filologie Română şi Clasică. Şi cât de credibil răsună cuvintele dumnealui, când spune că neamul nostru e plin de eroi şi martiri care ne-au apărat, ne-au salvat de „somn de moarte” limba sfintelor cazanii! S-o apărăm şi noi în timpuri grele, căci tot ce se numeşte identitate naţională ne cere sacrificii.

MARIA TOACĂ

Cernăuţi

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: