Joi, 5 mai, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, la Mănăstirea Putna, cu sprijinul Fundaţiei „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta”, a avut loc o manifestare prilejuită de împlinirea a 90 de ani de la naşterea acad. Dan Hăulică (7 februarie 1932) şi a 16 ani de la trecerea la cele veşnice a acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta (5 mai 2006).
Evenimentul a început cu slujba parastasului în biserica Mănăstirii Putna, la care au fost pomeniţi acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta, acad. Dan Hăulică, bucovinenii Mircea Motrici (1953–2007), fost corespondent pentru judeţul Suceava al Societăţii Române de Radiodifuziune, şi Carmen Veronica Steiciuc (1968–2021), fost manager al Teatrului „Matei Vişniec” din Suceava.
Slujba a fost urmată de cuvântul de binecuvântare al arhim. Melchisedec Velnic, Stareţul Mănăstirii Putna şi Exarh al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, care a amintit de cei pomeniţi: „Vedem prezenţa dumneavoastră ca pe un dor şi ca pe un drag: dor faţă de Mănăstirea Putna şi drag faţă de cei care au plecat dintre noi”.
Apoi, participanţii au mers, cu o floare şi o lumânare, la mormântul Maicii Benedicta, aflat în cimitirul mănăstirii, unde a fost înmormântată, conform dispoziţiei testamentare şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Pimen, în 2006.
La ora 11:30, în sala de expoziţii a Centrului Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” al mănăstirii, a avut loc vernisajul expoziţiei „Durată românească: libertate şi conştiinţă. In memoriam Dan Hăulică”, care va fi deschisă până pe 5 octombrie 2022, putându-se vizita zilnic între orele 10:00 şi 17:00. Expoziţia cuprinde lucrări ale artiştilor Vasile Gorduz, Paul Gherasim, Horia Bernea, Alexandru Antonescu, Gheorghe Berindei, Ştefan Bertalan, Sorin Dumitrescu, Constantin Flondor, Marin Gherasim, Gheorghe Ilea, Matei Lăzărescu, Marcel Lupşe, Christian Paraschiv, Doina Mihăilescu, Ion Nicodim, Paul Neagu, Simion Crăciun, Horea Paştina, George Mircea, Teodor Rusu, Mihai Sârbulescu, Ştefan Sevastre, Vasile Varga, Dacian Andoni, Silvia Radu. Cele mai multe dintre lucrări aparţin Colecţiei dr. Sorin Costina, care „le-a achiziţionat din expoziţiile personale ale autorilor şi mai apoi din atelierele de creaţie ale artiştilor. Există şi iradiază din toate lucrările o forţă creatoare de stil care se înstăpâneşte asupra întregii colecţii, asupra expresivităţii sale incontestabile” (Oliv Mircea).
Criticul de artă Oliv Mircea, curatorul expoziţiei, a vorbit despre personalitatea acad. Dan Hăulică: „Dintr-o schiţă a devenirii sale spirituale, pe care Dan Hăulică a lăsat-o după plecarea lui, el însuşi spune despre el că este scriitor, critic de artă, profesor şi ambasador. Acestea sunt nivelurile la care trebuie să înţelegem prestaţia lui. Fac aceste deschideri ca să ne dăm seama cum Dan Hăulică şi-a onorat toate aceste deziderate iniţiale şi apoi a reuşit să pună la rang de cinste tot ceea ce şi-a propus să facă.
Când am spus, în ultimii ani, că aveam şansa să facem ucenicie lângă ultimul mare călinescian, am fost privit cu oarecare nedumerire. Dan Hăulică a fost, cu siguranţă, mai ales prin scrisul lui, dar şi prin opera pe care a făcut-o în zona artelor vizuale, ultimul mare călinescian”.
În continuare, domnul Oliv Mircea a vorbit despre Colecţia Dr. Sorin Costina, care conţine peste 1.000 de lucrări, despre care a spus că nu este pur şi simplu o aliniere de lucrări, ci este ca un „arbore polifonic” prin felul cum se articulează. Lucrările sunt în principal din atelierele artiştilor şi create, în marea majoritate, între 1960–2015. „Activ, ca şi colecţionar, trebuie luat în calcul în perioada 1970–2000. Când dr. Costina făcea o alegere dintr-o expoziţie, era un act axiologic ferm: colecţionarul ştia ce ia şi artistul ştia unde pleacă opera lui, ştia că lucrarea lui se va clasiciza. Colecţia dr. Costina este o colecţie care conţine aproape de la toţi autorii capetele de serie. Într-un capăt de serie artistul pune aproape tot ce va apărea după aceea în seria lungă de forme pe care o va dezvolta, pornind dintr-un loc”.
Criticul de artă a descris astfel expoziţia: „Îţi dă o linişte dintr-un motiv ascuns şi pe care, după ce te obişnuieşti cu duhul ei, îl vei citi şi îl vei înţelege. Marea temă a acestei expoziţii este pătratul. Am ales lucrări care, în principal, răspund acestui comandament al geometriei şi al pătratului esenţial prin care se introduc multe din tainele lumii”.
Începând cu ora 12:30, în sala de conferinţe au avut loc cuvântări şi evocări ale acad. Zoe Dimitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta, ale acad. Dan Hăulică, ale domnului Mircea Motrici şi ale doamnei Carmen Veronica Steiciuc. Pentru început, a luat cuvântul arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna.
Mai întâi a evocat-o pe Maica Benedicta, spunând că şi-a dorit „să fie lângă Eminescu, lângă Ştefan, lângă părintele stareţ Iachint. Şi aş zice că toţi urmează un ax: bustul lui Eminescu, mormântul lui Ştefan, Turnul Tezaur, mormântul maicii Benedicta şi mormântul Stareţului Iachint, care a iubit mult Putna”.
Despre acad. Dan Hăulică, părintele stareţ a spus că legătura domniei sale cu mănăstirea a venit odată cu înmormântarea Maicii Benedicta, eveniment care a atras profesori, academicieni, oameni ai literelor şi ai artelor care au cunoscut-o şi preţuit-o: acad. Alexandru Zub, acad. Eugen Simion, Grigore Ilisei, Dan Munteanu, Teodora Stanciu, Gheorghiţă Geană, Lucia Cifor ş.a. Pe acest cerc de prieteni domnul Dan Hăulică l-a numit inspirat „pâlcul de credincioşi ai memoriei doamnei Zoe”. Împreună cu părinţii mănăstirii, ei au constituit Fundaţia „Credinţă şi Creaţie”, care avea să cultive moştenirea Maicii Benedicta. În decursul celor şapte simpozioane ale Fundaţiei organizate la Putna între 2007 şi 2014 de domnia sa, Dan Hăulică a propus şi a dezbătut teme esenţiale ale culturii şi ale spiritualităţii româneşti: „Epoca noastră, tensiunea etic-estetic”, „Geniu şi memorie colectivă. Creangă+Creangă”, „În căutarea Absolutului: Eminescu, Fertilitatea mitului” ş.a.
„Nu de puţine ori, domnia sa a evocat chipul transfigurat al Maicii Benedicta, pătruns de un sentiment al duhului care coboară. Cu bucuria întâlnirilor întru idei şi spirit, domnul Hăulică mărturisea adeseori: «Gândurile noastre s-au rotunjit. Încă cred că a lucrat asupra noastră Sfântul Duh. Nu numai că a coborât; s-a împlinit în noi, pe umărul nostru.»”
Dan Hăulică rosteşte, spre finalul vieţii sale, acele cuvinte care s-au înveşnicit în memoria locului: „Suntem sortiţi şi ne rugăm să rămânem sortiţi unei dăinuiri întru lumină. Mi se pare că aici, la Putna, realizăm această vocaţie a dăinuirii întru lumină”.
Părintele stareţ i-a evocat apoi pe Mircea Motrici şi pe Carmen Veronica Steiciuc.
În continuare, Protos. Iustin Taban a vorbit despre înfiinţarea şi scopurile Fundaţiei „Credinţă şi Creaţie”: promovarea modelului de viaţă creştină şi a valorilor culturale şi spirituale pe care Maica Benedicta le-a întruchipat. „Un obiectiv pentru care a insistat domnul Dan Hăulică a fost acela de păstrare a înţelesului major de cultură, de credinţă şi de istorie pe care îl poartă Mănăstirea Putna. Domnia sa iubea acest loc, ne iubea pe noi şi spunea că Putna, prin ea însăşi, este un itinerar către sinele culturii noastre româneşti”. Protos. Dosoftei Dijmărescu a vorbit despre activitatea Fundaţiei, spunând că aceasta „încearcă să pună în faptă gândurile care i-au însufleţit şi pe Maica Benedicta, şi pe domnul Dan Hăulică. Ei au fost doi oameni care şi-au dorit să vadă ceea ce este tot timpul frumos, şi anume desfăşurarea lucrării lui Dumnezeu în lume şi colaborarea oamenilor cu Dumnezeu în această lucrare – lucrarea aceasta nu este niciodată altfel decât frumoasă”. Plecând de la portretul Bucovinei ilustrat de cuminţenia şi aşezarea duhovnicească a unei bătrâne, aşternut în scris de Mircea Motrici, Protos. Timotei Tiron a vorbit despre expoziţia „Destin bucovinean”, organizată în 2019, în jurul unor fotografii de familie, caracterizate de statornicia, cuminţenia şi bunăcuviinţa românilor din această zonă a ţării.
A urmat seria de evocări din partea invitaţilor, care a debutat cu aceea a doamnei Teodora Stanciu: „De ce la Putna? De ce Eminescu, în 1871, a vrut să vină aici, la Putna? De ce domnul Dan Hăulică a vrut ca Fundaţia «Credinţă şi Creaţie» să se alcătuiască aici, la Putna? E un spaţiu, un «spiritus loci», un spirit al locului care se încarcă pentru o întreagă ţară. Şi Maica Benedicta era foarte conştientă de lucrurile acestea. Aici şi-a dorit, unde era spiritul lui Ştefan cel Mare, unde era spiritul lui Eminescu. Pentru că lui Eminescu i-a dedicat întreaga sa viaţă”.
Şi criticul de artă Oliv Mircea l-a evocat pe domnul Dan Hăulică: „Era de o discreţie totală. Avea o sfială care te atrăgea. Era afabil, îţi venea în întâmpinare, în felul lui special. Era un impecabil om de lume, care îşi cultiva relaţiile şi te solicita să fii alături de el la evenimentele în care era personaj central. În discursurile pe care le rostea în inaugurarea expoziţiilor pe care le compunea cu acribie extremă, el nu făcea altceva decât să descrie şi să lumineze drumul parcurs sau calea de străbătut, dezvăluind cât profetism este într-o gândire, ce trebuie făcut pentru a salva diferenţele şi te învăţa cum trebuie să diferenţiezi o problemă pe care o pui în termeni de disjuncţie, acceptând conjuncţia, dar diferenţiind nivelurile. Era exclus, în tot făcea, orice model de egalizare. Ca vorbitor, te fermeca, trezindu-te prin descrierile strălucitoare şi pline de lumină. Iubea şi cultura, şi civilizaţia occidentală. Accepta o nivelare civilizatorie, dar milita cu toată inima pentru salvarea diferenţelor. Influenţa lui uriaşă a fost şi trebuie să fie în continuare modelatoare şi catalitică.
Dan Hăulică nu fraza simplu; când scria un text era o compunere muzicală pe un nivel atât de înalt, încât trebuie să te pui în situaţia să participi la modul în care înţelege el ceea ce, de obicei, descrie şi care există în plan vizual”.
Au mai făcut evocări: pictorul Horea Paştina, pictorul Dacian Andoni, istoricul de artă Ruxandra Beldiman, arhitectul Alexandru Beldiman, pictorul Marcel Lupşe, omul de televiziune Grigore Ilisei, preotul Gabriel Herea, doamna Doina Cernica, acad. Alexandrina Cernov, doamna Camelia Rusu Sadovei, preşedinta Uniunii Artiştilor Plastici Suceava, doamna Rozalia Motrici, domnul Ovidiu Vintilă, doamna Doina Mihăilescu, doamna Maria Olaru, preşedintele Fundaţiei „Leca Morariu”, domnul Bogdan Loghin, primarul oraşului Rădăuţi, şi scriitorul Adrian Alui Gheorghe.
Pe lângă rolul formator al domnului Dan Hăulică şi al revistei „Secolul 20”, două caracteristici ale acestuia au fost evidenţiate de toţi vorbitorii: discreţia şi dorinţa de a ajuta.
La final, stareţul Mănăstirii Putna, arhim. Melchisedec Velnic, a mulţumit tuturor celor prezenţi pentru osteneala depusă şi, în special, domnului Oliv Mircea pentru efortul de organizare a expoziţiei. (Mănăstirea Putna)
Comentarii