Prima sărbătoare a Sărbătorilor Iernii 2021-2022: Salonul Internaţional de Carte al Universităţii Suceava

După doi ani şi jumătate de la ultima ediţie şi şapte amânări, valorosul şi mult aşteptatul Salon Internaţional de Carte „Alma Mater Librorum” al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava a reintrat pe scena vieţii literare, culturale a Bucovinei, cu prof. univ. dr. DHC Sanda-Maria Ardeleanu, ca de obicei, coordonator de proiect. Actuala ediţie, a VII-a, a avut organizatori, pe lângă cel din totdeauna – Biblioteca Universităţii, Alianţa Franceză Suceava şi Centrul de Reuşită Universitară Suceava, iar invitat de onoare – Editura Cartier Chişinău, Republica Moldova.

Conducerea Universităţii s-a implicat ca de fiecare dată şi în reuşita acestei ediţii – desfăşurată în formă hibridă, onsite şi online -, astfel că standurile de carte s-au înşirat în holul central al Corpului A, care găzduieşte doar evenimente majore, iar uşa intrării oficiale, închisă de la începutul pandemiei, s-a deschis (se povesteşte chiar că a fost la propriu deschisă de rectorul Valentin Popa) în mod excepţional în cele două zile ale Salonului, 25 şi 26 noiembrie 2021, pentru invitaţii din Regiunea Cernăuţi – Ucraina, Republica Moldova, Franţa, SUA, din ţară şi din judeţul şi municipiul Suceava. Bradul uriaş de Crăciun, străjuind ca un catarg corabia plină de cărţi şi iubitori, şi autori de carte a Salonului, a intensificat aerul sărbătoresc, aparte al ediţiei, cele de până acum fiind organizate primăvara, în luna mai.

Omagiind Ziua Bucovinei, „Alma Mater Librorum” 2021 s-a desfăşurat mai ales sub semnul Bucovinei şi al Cernăuţiului, capitala sa istorică. Aşa s-au aşezat lucrurile, nepremeditat, ne-a mărturisit prof. Sanda-Maria Ardeleanu, evocând împreună proaspăta ediţie la recepţia oficială a Consulatului General al României la Cernăuţi cu ocazia Zilei Naţionale a României, unde am avut onoarea să fim invitate amândouă de ES consul general Irina-Loredana Stănculescu, recepţie care a avut loc, printr-un emoţionant joc al întâmplării (neîntâmplătoare, îmi place să cred, ne-a plăcut celor mai mulţi participanţi să o credem) chiar pe 28 noiembrie, de Ziua Bucovinei.

Cum, cu excepţia neobositei, energicei prof. Sanda-Maria Ardeleanu şi a minunatei sale echipe – bibliotecarele Antoaneta Mihailescu, Liliana Ciobanu, Lăcrămioara Ciobanu şi Mihaela Cristea -, înzestrate se pare cu darul ubicuităţii, nimeni nu a putut urmări toate lansările, prezentările de carte şi dezbaterile Salonului, şi rândurile de faţă le consemnează doar parţial.

Editura Cartier Chişinău, invitata de onoare, a fost reprezentată online de directorul său, Gheorghe Erizanu, şi onsite de cartea „Cernăuţi. Obiecte pierdute” de Mircea A. Diaconu. Deşi într-o universitate căreia îi este prorector, succesul autorului este previzibil, laudele de care Mircea A. Diaconu, împreună cu „Cernăuţi…” şi Cartier, a avut parte, atât de convingător argumentate de prezentatorii cărţii, mi se par cu totul îndreptăţite. Este vorba de prof. univ. dr. Elena-Brânduşa Steiciuc, lector univ. dr. Gina Puică şi asist. univ. dr. Ioan Fărmuş, de asemenea moderator al manifestărilor din prima parte a celei de-a doua zile a Salonului. De altfel, lansarea de la Suceava a urmat celor de la Chişinău şi de la Cernăuţi şi dacă autorul poate să fi avut undeva emoţii, cred că acelea au fost la Cernăuţi. Însă răsunetul bunei primiri şi la Cernăuţi a cărţii a ajuns repede la Suceava, unde a fost îmbogăţită de lecturile colegilor autorului, fiecare cu privirea sa. Lecturi atente, de fineţe, de cititori profesionişti. Legat de lansarea de la Salon, rămân în memorie şi mărturisirea lui Mircea A. Diaconu, că locuieşte în această carte mai mult decât în oricare din cărţile sale de critică, şi gândul rostit cu glas tare al cărţii despre Bucovina, la care visează. Să mai consemnăm şi condiţia atinsă de „Cernăuţi. Obiecte pierdute”, de cea mai vândută carte a Salonului. Cu aplauze, pentru Cartier şi pentru Mircea A. Diaconu.

Tot de la Chişinău, şi tot online, s-a adresat participanţilor Ecaterina Zaşmenco, directoarea Bibliotecii Centrale a Universităţii de Stat din Moldova, cu o prelegere despre „Repozitoriul Instituţional al Universităţii de Stat din Moldova. Repozitoriile instituţionale ale altor universităţi din Moldova”. Deşi în foşnetul cărţilor răsfoite şi al comentariilor, chiar sotto voce, intervenţiile online sunt mai dificil de urmărit, autorii acestora pot fi mulţumiţi: suportul tehnic al întâlnirii de la distanţă a fost asigurat impecabil, iar ei au avut parte de urmăritori atenţi, interesaţi de temele abordate. Dar prezenţa la faţa locului şi-a dovedit încă o data atuurile: poeta, conf. univ. dr. Victoria Fonari de la Universitatea de Stat din Moldova şi-a fermecat publicul, fie că a ascultat-o vorbind despre proiectul său de traducere, ajuns la a II-a ediţie, „Eugen Coşeriu în galaxia limbilor europene”, proiect care valorifică creaţia lirică a savantului, fie povestind despre cărţile pe care le-a lansat la Salon: „Moldova – o constelaţie din petalele universului” (realizată împreună cu Adriana Cazacu), „Olimp&Hades”, „Abecică” şi „Jurnalul micului călător din Chişinău”, o aventură şi pentru micul erou, „şi pentru mine”, ni s-a confesat zâmbind autoarea.

Cu ceva de spus şi la lansarea cărţii lui Mircea A. Diaconu, şi în scurt dialog cu directoarea Ecaterina Zaşmenco, Victoria Fonari, pe lângă prezentarea cărţilor menţionate şi pe lângă un scurt recital poetic, a avut suflu şi plăcerea de a traduce şi cuvântul directorului Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii Naţionale „Iurii Fedkovici” din Cernăuţi, Mihail Bogdanovici Zuşman, cuvânt ţinut în limba rusă, despre cărţile aflate în zestrea acesteia şi editate sub auspiciile Universităţii Cernăuţi. Evidenţiate de un stand bogat, atractiv şi prin invitaţia adresată privitorilor de a vizita oraşul minunatei instituţii de învăţământ superior, al cărei complex architectonic se află în patrimoniul ocrotit de UNESCO.

Moderată în ultima sa parte de lector univ. dr. Mariana Şovea, directoarea Alianţei Franceze din Suceava, ziua dintâi a Salonului şi-a avut propria zi, Ziua Internaţională a Profesorului de Limbă Franceză, cu o lansare de carte – „Grammaire de la langue roumaine – Gramatica limbii române”, Paris, Maisonneuve et Cie Ed., 1863, de V. Mircesco, cunoscuta gramatică a limbii române pentru uzul francezilor publicată de Vasile Alecsandri şi republicată într-o ediţie critică în anul 2019 de Editura Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, ediţie îngrijită de prof. univ. dr. Rodica Nagy, care îi semnează studiul introductiv, traducerea şi notele. O mică, veritabilă comoară! Lansare de carte urmată de programul unui grup de elevi de la Liceul „Ambroise Paré” din Laval-Franţa, de prezentarea online de către Simon Rouget a Librăriei M´Lire Laval şi de lansarea revistei „Rythme, couleurs et paroles francophones” a Centrului de Reuşită Universitară şi a Alianţei Franceze Suceava, cu răsfoirea sa de către lector univ. dr. Mariana Şovea.

Să alăturăm, aşa cum a făcut-o şi programul, acestei întâlniri cu Franţa, prezentarea Centrului de Carte Străină SITKA (şi a mult vizitatului său stand de la Salon) de către Mariana Guţu, cu amănunte privind oferta sa specializată în învăţarea limbilor străine.

Cu real şi constant interes a fost înconjurată la Salon (Gea)Nina Smart, în dubla sa calitate de autoare şi activistă pentru drepturile femeilor în cadrul unei organizaţii neguvernamentale (SWF International) de sub umbrela ONU. Născută pe meleagurile noastre, fostă elevă la Suceava, după o întâlnire cu obiceiurile crude la care sunt supuse fetele la pubertate în Sierra Leone, ţara tatălui natural, ajunge şi se formează în Statele Unite, unde se manifestă ca profesor, doctor în sociologie, poetă, publicistă. Nina Smart va rămâne în amintirea participanţilor la Salon ca o femeie puternică, un condei puternic, luminoasă în haloul portocaliu, care nu a fost doar al ţinutei sale, ci şi simbol al drepturilor pentru care luptă. Şi la fel în memoria cititorilor cărţii pe care a lansat-o aici, istorie adevărată a unei fete din România ajunsă în Africa, Floare Sălbatică, publicată în engleză. Prezentând „Wild Flower: The True Story of a Romanian Girl in Africa”, Anamarol, Publishing House, 2021, cu o bună cunoaştere a autoarei şi a cărţii, prof. univ. dr. Elena-Brânduşa Steiciuc a reuşit, mai rar în zumzetul muzical al unui salon de carte, să facă linişte de la un capăt la altul al holului expoziţional. Şi ea, şi autoarea, foarte bună vorbitoare şi acum a limbii române, limba sa maternă, în care a încântat pe toată lumea cu mândra sa afirmaţie: „Eu sunt din Bucovina!”

De altminteri, alături de dr. Alexandrina Ioniţă, directoarea Casei Editoriale Demiurg, Elena-Brânduşa Steiciuc a captat interesul publicului şi cu prezentarea cărţii „Amintiri din viaţa mea”, cartea unui „destin uman şi intelectual exemplar în condiţiile extreme ale secolului trecut. Aşa s-ar putea defini biografia celui care a fost Octavian Ionescu, profesorul, juristul şi filosoful ieşean (1901-1990), ale cărui însemnări, păstrate în imensa arhivă personală, au fost publicate recent de editura Demiurg sub îngrijirea universitarei Marina Mureşanu Ionescu, fiica autorului”.

După impresiile de lectură ale cărţilor semnate de Mircea A. Diaconu, Nina Smart şi Octavian Ionescu, prof. Sanda-Maria Ardeleanu şi-a exprimat la microfon convingerea: „Criticul Salonului!”, recunoscând că prestaţia prof. univ. dr. Elena-Brânduşa Steiciuc la această ediţie impune tipărirea şi a unei astfel de diplome.

Deschiderea Salonului s-a bucurat de mărturisirile coordonatoarei proiectului său, prof. univ. dr. DHC Sanda-Maria Ardeleanu, de doririle de bine ale stavroforei dr. Gabriela Platon, stareţa Sf. Mănăstiri Voroneţ şi de binecuvântarea Înalpreasfinţitului Calinic, arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, transmisă participanţilor de diaconul Constantin Ciprian Blaga. Consilier eparhial la sectorul Editură şi Tipografie al Arhiepiscopiei, diac. Constatin Ciprian Blaga, împreună cu pr. Ştefănel-Stelian Ciurciun şi drd. Claudia-Ruxandra Moisiuc, au reprezentat la Salon Editura Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, o editură tânără, înfiinţată anul trecut în iunie, dar cu o activitate bogată, am îndrăzni să spunem după firea întemeietorului ei, pornind de la mica istorioară adevărată a diaconului Blaga şi anume: când a fost să fie adusă de la Iaşi la Suceava biblioteca personală a Înaltpreasfinţitului Calinic, cineva din cei care s-au ocupat de transportarea acesteia, uimit de mulţimea cărţilor, a exclamat: „Nu este o bibliotecă de om obişnuit, este o bibliotecă naţională!” Din cărţile prezentate de cei trei, vom pomeni doar două, cercetate/achiziţionate cu vizibil interes: „Paraclisul Maicii Domnului: o scrisoare de pocăinţă a sufletului (comentariu)” de Înaltpreasfinţitul Calinic şi „Episcopul Chesarie Sinadon Răsmeriţă, un locotenent de mitropolit al Moldovei (1860-1863)” de pr. Vasilie Irimia. Şi vom consemna invitaţia adresată de diac. Constantin Ciprian Blaga stavroforei dr. Gabriela Platon de a vorbi despre cartea „Stavrofora Irina Pântescu. Întâia stareţă a Mănăstirii Voroneţ. Biografie interpretativă” de Carmen Cornelia Balan (pe care unii dintre participanţi au avut-o profesoară de sociologie la această universitate), invitaţie acceptată cu plăcere şi onorată cu lux de amănunte despre eroină şi autoare. De altminteri, în aceeaşi zi a fost completată cu altele, de data aceasta cuvântul stareţei faimosului locaş – cu biserica sa ocrotită de Sfinţii Voievod Ştefan cel Mare şi Cuvios Daniil Sihastrul, dar şi de UNESCO, fiind inclusă, în 1993, pe lista patrimoniului cultural mondial -, având în vedere şi cartea (cu CD) de real succes a „Poeziilor Măicuţei”, şi cartea „Sfânta Mănăstire Voroneţ. Trei decenii de la reînfiinţare” de Monahia Elena Simionovici, Editura Muşatinii, Suceava, 2021. Şi mie mi-a făcut plăcere să alătur câteva gânduri rostite cu glas tare despre cartea monahiei Elena Simionovici, cunoscuta autoare a celor mai multe cărţi despre Voroneţ, preşedintă de onoare a Societăţii Scriitorilor Bucovineni şi membră a Uniunii Scriitorilor din România. Şi mă bucur să adaug volumelor deja amintite despre Voroneţ, cartea stareţei Gabriela Platon, valorificare a lucrării sale de doctorat: „De la mărturia vechilor greci la mărturisirea patristică. Temele iconografice Sfinţii Părinţi şi Înţelepţii antici în pictura exterioară a Bisericii Sfintei Mănăstiri Voroneţ”, Doxologia, Iaşi, 2019. Iar stareţa s-a bucurat să-şi amintească faptul că pentru pregătirea acesteia a urmat şi cursurile Facultăţii de Istorie şi Geografie (specializarea Istorie-Filosofie) a Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava.

Restricţiile pandemiei au subţiat fluxul vizitatorilor Salonului, dar nu l-au întrerupt nicio clipă, el fiind vizionat, fotografiat şi de la balustradele treptelor care urcă spre etajul întâi sau îl marchează, asigurând atât de frumos spaţiu amplu privirii şi înălţimii superbului brad de Crăciun. Între aceşti vizitatori, memoria ochilor i-a remarcat drept cei mai atenţi şi mai mari cumpărători de carte pe prof. univ. dr. ing. Mihai Dimian, prorector al Universităţii, „Părintele Salonului”, cum l-a numit prof. Sanda-Maria Ardeleanu, ca autor al propunerii organizării acestuia, şi pe adolescenta Alexandra Ţabrea, elevă la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Suceava. Oricum, sperăm o ediţie viitoare cu număr sporit de cititori de carte, deoarece sperăm succes şi proiectului studenţesc „15 minute de lectură pe zi” prezentat de Maria Sabina Bucovineanu, masterand la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii. Cucerită de încrederea Sabinei şi a colegilor săi, de proiect, stareţa Gabriela Platon s-a îndreptat spre ei cu braţele pline: „M-au impresionat tinerii aceştia! Vreau să vă ofer din cărţile noastre pentru că sunteţi în formare duhovnicească. Cu toată dragostea şi să fiţi binecuvântaţi!”

Mândrindu-se cu evoluţia Editurii Universităţii Suceava, al cărei coordonator este, lector univ. dr. Victor-Andrei Cărcăle a menţionat, între altele, şi cele „98 de puncte acordate de evaluatorul străin”, şi nume cunoscute tipărite pe copertele cărţilor editate aici, precum Marius Sala, Mircea A. Diaconu, Muguraş Constantinescu, Elena-Brânduşa Steiciuc, Rodica Nagy ş.a,. şi convingerea că azi face parte din elita editurilor academice. Iar programul Salonului a oferit publicului încă un motiv cu lansarea numărului 31 al „Anadiss”, revista semestrială a Centrului de Cercetare Analiza Discursului (CADISS), prezentat Mariana Şovea, care apare tot la Editura Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava.

Salonul ca primă sărbătoare a Sărbătorilor Iernii 2021-2022 a fost caracterizat astfel şi de bibliotecara Ramona Ţabrea, care a moderat inspirat, cu multă implicare partea a doua a celei dintâi zile a Salonului, şi de poetul Alexandru Ovidiu Vintilă, preşedintele Societăţii Scriitorilor Bucovineni, invitat să prezinte numerele apărute în 2021 din revista Societăţii, „Bucovina literară”, al cărei redactor-şef este, publicaţie întemeiată la Cernăuţi în 1942. Şi cred că a fost simţită, trăită ca atare de cei mai mulţi participanţi. Şi pentru că ne gândim şi la sărbătorile spre care păşim, realizatori şi cititori ai valoroasei reviste „Bucovina literară”, să-i trecem de pe acum în agenda inimii anului ce vine a 80-a aniversare!

Dar nu numai dragostea pentru literatură are „vechime” în Bucovina, ci au şi preocuparea pentru sănătate, cercetările din complexul său domeniu, publicaţiile sale. Şi interesul pentru acestea, intensificat şi de perioada prin care trecem, de măştile care ne acoperă faţa, scoase ezitant şi pentru doar clipa unei fotografii. Dovadă şi numerosul public adunat de lansarea numărului 25-28 al „Bucovinei medicale”, revista (serie nouă) de ştiinţă şi cultură medicală a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, prezentat din diverse unghiuri de patru dintre realizatori: dr. Mihai C.-M. Ardeleanu (redactor-şef), dr. Ioan Ieţcu (redactor-şef adjunct), dr. Claudiu Cobuz, dr. Valeriu Gavrilovici (din colectivul de redacţie), celor patru alăturându-se într-un fel prin preţuirea cu care a fost evocată dr. în Istorie Alis Niculică, secretar de redacţie.

O prezenţă aparte, frumos aparte, la Salon s-au dovedit a fi Luana Popa şi Asociaţia Un concept Luna cu albumul de fotografie artistică al lui Sorin Onişor, „Rădăcini. Maicile neamului românesc”, Suceava, 2021, având viziunea grafică semnată de Luana Popa şi tehnoredactarea, de Alexandru Sfichi, amândoi frumos legaţi de „Crai nou”, Luana Popa cu cronicile sale de teatru şi Alexandru Sfichi, cu misiunea sa la cotidianul nostru, de secretar de redacţie. Aşadar, atenţie la Un concept Luna!

Mult aşteptaţi, au fost întâmpinaţi cu multă-multă căldură invitaţii la Salon din nordul Bucovinei, grupaţi, ca un buchet de flori, de standul Editurii Alexandru cel Bun Cernăuţi: universitara Alexandrina Cernov, membră de onoare a Academiei Române, directoarea Editurii şi redactor-şef al revistei trimestriale de istorie şi cultură „Glasul Bucovinei”, Vitalie Zâgrea, redactor-şef al redacţiei emisiunilor în limba română la Radio Ucraina Internaţional, corespondent al Televiziunii Române şi al Telejurnalului de Moldova, graţie căruia Cernăuţiul este prezent pe micile ecrane din aceste ţări, preşedinte al Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuţi sub egida căreia apare revista „Prichindeii din Cernăuţi” şi nu în ultimul rând poet de calitate, Vladimir Acatrini, preşedinte al Societăţii Bibliotecarilor Bucovineni din Cernăuţi, profesoara Tatiana Tutunaru Bârzu din Proboteşti şi bibliotecara Rodica Zegrea din Prisăcăreni. Acad. Alexandrina Cernov ne-a făcut bucuria darului şi prezentării unor cărţi excepţionale: „Bucovina în primele descrieri geografice, istorice, economice şi demografice”, ediţie bilingvă îngrijită de acad. Radu Grigorovici (care împreună cu fiica sa, Rodica Marchidan semnează şi traducerea textelor) şi prefaţată de D. Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române; „Forţa destinului sau fereastra prin care priveşti cerul (Dialoguri culturale cu bucovinenii)” de Ilie Luceac, Editura Alexandru cel Bun şi Editura Druk Art, Cernăuţi, 2020, ediţie îngrijită de acad. Alexandrina Cernov şi dr. Marin Gherman, carte pe care autorul, cunoscutul istoric şi scriitor Ilie Luceac nu a reuşit să o vadă şi să se bucure de ea; „Mesaje din trecut (Istoria ca lumină, speranţă şi leac). Articole. Studii. Memorii” de Dragoş Olaru, Druk Art, Cernăuţi, 2020, „Nu se poate scrie istoria Bucovinei fără această carte”, aprecia memorabil acad. Alexandrina Cernov; cele trei volume apărute până acum în colecţia „Destin bucovinean” iniţiată, îngrijită de Sf. Mănăstire Putna, dedicate masacrului de la Fântâna Albă, deportărilor şi sorţii Bisericii în vremuri de prigoană, al patrulea, în lucru, privind dramele refugiului şi refugiaţilor; „La răspântia Boianului” de Viorica Chibac-Cuciureanu, ediţie îngrijită de Maria Toacă, foarte proaspăta carte „Ştefan cel Mare din poveştile tatei” de Maria Toacă, despre marea Serbare de la Putna, care a văzut lumina tiparului cu sprijinul Editurii Alexandru cel Bun, condusă de acad. Alexandrina Cernov, precum şi numărul 105-106 (1-2 /2020) al revistei „Glasul Bucovinei”. Socotite drept „volume de referinţă pentru memoria istorică a românilor din Ucraina”, au fost prezentate de Tatiana Tutunaru Bârzu cartea sa album „Şcoala din Proboteşti”, omagiu adus părinţilor şi un apel pentru salvarea şcolii româneşti de aici, precum şi monografia „Proboteşti – file de letopiseţ”, realizată de Tatiana Tutunaru Bârzu în colaborare cu preotul Teodor-Cătălin Budacă din Racovăţ, satul aflat de cealaltă parte a graniţei. De altfel, TeodorCătălin Budacă i-a însoţit la Salon pe cernăuţeni, reîntregind sufleteşte, ca şi în carte o aşezare acum despicată. Şi bibliotecara Rodica Zegrea Strugari şi-a prezentat cartea, „File din istoria satului Prisăcăreni”, Druk Art, Cernăuţi, 2021, a omagiat truda bibliotecarelor, Bibliotecii Universităţii Suceava la realizarea Salonului şi şi-a mărturisit încrederea în ziua în care biblioteca îşi va recâştiga şi la noi locul de cinste pe care îl merită. În încheierea momentului cernăuţean, Vitalie Zâgrea a prezentat încântătoarele numere apărute în acest an ale revistei sale, „Prichindeii din Cernăuţi”, care are atâta căutare, a mărturisit, şi pentru că realizatorii sunt tineri, au copii mici şi le cunosc bine nevoile şi aşteptările. Dar, frumoasă surpriză, finalul momentului i-a aparţinut unui sucevean, Cezar Straton, care, bucuros, ne-a arătat şi a povestit despre volumul semnal al noii sale cărţi, „Cernăuţi acum un veac”.

Nu am să vorbesc despre cărţile mele lansate la Salon – „Hänsel şi Gretel în Pădurea Luminoasă”, „Neaua ninge la Betleem” şi „Mierlă neagră pe zăpada alba. Poveşti ţinându-se de mână cu surorile lor”, toate apărute în 2020 la Editura Muşatinii Suceava şi toate privind în felul lor spre sărbătoarea Crăciunului, dar am să mulţumesc pentru generoasa prezentare făcută poveştilor de Gina Puică, Editurii Muşatinii Suceava şi reprezentantei acesteia la Salon, Raluca Giurcă, director producţie, pentru frumuseţea, eleganţa tipăririi, precum şi Librăriilor Alexandria Suceava, reprezentate la Salon de Cezar Cailean şi Rodica Puşcaşu, pentru grija de a le pune în lumina vitrinelor, standului. De asemenea ţin să menţionez şi celelalte cărţi dăruite Bibliotecii Universităţii cu acest prilej: „Vremuri noi, vremuri vechi. Jurnal 2007-2013” de Mihail Radu Solcan (autorul, filosof, plecat prea devreme dintre noi, fiind născut la Suceava), zguduitoarea carte a Mariei Toacă „Neamul nostru de martiri”, Misto, Cernăuţi, 2021, şi cele mai noi cărţi ale lui Niadi-Corina Cernica, „Dătătorul de nume. Eseuri de literatură şi filosofie”, Muşatinii, Suceava, 2020, şi volumul romanelor sale, „Opera omnia. Romanul de azi”, publicat de Tipo Moldova, Iaşi, 2021.

Deja menţionată de câteva ori în aceste rânduri, Editura Muşatinii Suceava a fost pomenită de multe ori în desfăşurarea Salonului, cu laude îndreptăţite pentru profesionalismul echipei sale, pentru dragostea sa de frumos şi lucru bine făcut, cum s-a dovedit a fi, în ansamblul standurilor care de care mai aranjat şi împodobit, şi standul său, cu daruri de flori şi calendare, ca la o adevărată sărbătoare a iernii.

De altminteri, nu aşa s-a şi spus? Salonul Internaţional de Carte „Alma Mater Librorum” al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava – prima sărbătoare a Sărbătorilor Iernii 2021-2022.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: