Criticul literar Adrian Dinu Rachieru a ales drept motto pentru volumul său „Convieţuirea cu Eminescu” (Editura Junimea, Iaşi, 2013) cuvintele: „Ce au fost românii pe când eu n-am fost, ce vor fi ei când eu n-oi mai fi ?” (Mihai Eminescu). Românii au fost, şi înaintea poetului care este în veşnice de 137 de ani, români sunt şi acum, parcă mai altfel şi „mai săraci”, mai ales când ne uităm valorile, nu le preţuim, nu-l mai citim şi recitim pe Eminescu, cel care, cu genialitatea sa, a exprimat adevărata noastră fire. Al nostru de fiecare zi, Eminescu are capacitatea de a uni generaţii, spre neuitarea sa. Dornenii nu-l uită şi pentru că ne-a înveşnicit prin „Doina”, pentru că pe aici au trecut paşii săi tineri în drumul spre Blaj, pentru că ne priveşte mereu de pe bustul din Parcul Municipal, dăruit comunităţii de Maestrul Ion Irimescu. Aici ne-am adunat, pe 15 iunie, să-i aducem coroana de flori, înveşmântată în tricolorul pe care l-a iubit atât de mult, să aprindem, creştineşte, lumânări pentru odihna sa veşnică. Manifestarea a continuat la Casa de Cultură „Platon Pardău”, unde organizatorii: instituţia gazdă, Asociaţia Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Biblioteca Municipală „G.T. Kirileanu”, Asociaţia Culturală „Pro Basarabia şi Bucovina”, filiala „Arboroasa”, în colaborare cu şcolile gimnaziale, Liceul Teoretic „Ion Luca” şi filiala Vatra Dornei a SCLRB au pregătit un program care a cuprins prelegeri, recitaluri de muzică şi poezie, expoziţii de carte, de bancnote şi efigii cu chipul lui Eminescu, expoziţie de desene. „În lumina culorilor lucrărilor pictorului David Croitor de pe simeze, ne împărtăşim din lumina operei moştenite de la genialul poet, prozator, dramaturg şi publicist, Mihai Eminescu, la 137 de ani de la trecerea sa în veşnicie” a subliniat, în deschiderea manifestării, jurnalista Violeta Codorean, directoarea instituţiei. Pentru că programul cuprindea şi debutul în poezie, cu volumul „Versuri pentru Pământ”, a pictorului Andrei Bălău, Violeta Codorean a lecturat poemul „Eminescu, sinonimul” dedicat lui Mihai Eminescu. „Dimensiunea religioasă a poeziei eminesciene ” s-a intitulat prelegerea susţinută de prof. dr. Alina Leonte Dupu, de la Şcoala Gimnazială nr. 4. (Să ne amintim că, în vol. „Să nu ne pierdem verticala”, acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga trata acest aspect în capitolul „Eminescu – între credinţă şi cunoaştere”). Vorbitoarea a subliniat: „Cunoştinţele lui Eminescu sunt imense şi variate, poetul trăind cu o adevărată foame de tot ce se scria în diverse domenii şi construindu-şi o personalitate de o mare complexitate. Informaţia s-a aşezat în laboratorul său uluitor, peste formaţia sa dintâi, de creştin ortodox”. Prof. dr. Alina Leonte Dupu a apelat la opinia criticului George Popa „…nu e deloc riscant să spunem că toate drumurile poetului duc către Dumnezeu, mărturie stând nu numai articolele de ziar, ci şi, cu unele excepţii, întreaga operă poetică” şi a oferit exemple din „Rugăciune” şi „Răsai asupra mea”. „Lui Eminescu” de Alexandru Vlahuţă a fost interpretată cu talent de Darius Cantimir, clasa a V-a, Şcoala Gimnazială nr.1. Prozatoarea Jenica Romanică, membră a ASATD şi SSB, a găsit diverse conotaţii în „Motivul codrului în poezia eminesciană”, cu referiri la „Doina”, la „Memento mori”, la creaţiile de inspiraţie folclorică, concluzionând: „Codrul este o imagine a istoriei, a eternităţii, a poporului român” şi îndemnându-i pe tineri să-l citească pe Eminescu. Pasionat de istorie şi de numismatică, David Cantimir din clasa IX-a de la Liceul Teoretic „Ion Luca” a prezentat toate bancnotele şi efigiile realizate la noi, din 1873 (dar şi de ruşi) cu chipul lui Eminescu, folosind albumele din colecţia sa, ilustrate pe ecran. Elevii Maria Popescu, Oana Lupaşcu, Miriam Cozma, Amalia Raţă şi Alessia Baban Gavriliuc au recitat din cunoscute poezii eminesciene. Ana Lorena Kiş, Maria Popescu şi Alessia Baban Gavriliuc au interpretat „Glossa” (voce şi chitară), toţi elevii fiind îndrumaţi cu competenţă de prof. Roxana Ghiulă. I-au urmat Sara Corneţchi, Luca Boroş, Ştefan Octavian Drăgan, Diana Gavril, Ingrid Anton, Gruia Ţăranu, Andrei Horia din clasa a V-a B, care au recitat din Eminescu şi au interpretat melodia „Ninge pe Moldova”. Solistele vocale Maria Apetrii şi Antonia Crimuţ din clasa a VII-a A ne-au încântat cu melodiile „Fată verde, cu părul pădure” şi „Eminescu”, pe versuri de Grigore Vieru. Al doilea grup de elevi au fost îndrumaţi cu aceeaşi căldură de prof. Otilia Hopşa, toţi elevii implicaţi în program studiază la Şcoala Gimnazială nr. 2. Desenele expuse au fost semnate de talentatele eleve Diana Gavril, Sara Corneţchi şi Lara Khalil, tot de la Şcoala Gimnazială nr.2. Scriitorul dornean Gruia Ungurian i-a dedicat lui Eminescu o proză scurtă şi un poem din care reţinem: „Eminescu freamătă în apa de izvor / e drumul de la începuturi până-n viitor / este esenţa tuturor”. Un reuşit „Dor de Eminescu” a recitat poeta Graţiela Cristina Herghelegiu din Suceava, dorneană de origine.
În partea a doua a manifestării am avut surpriza şi bucuria de a descoperi un poet adevărat, ştiut mai bine ca pictor, Andrei Bălău. Subsemnata, din partea SSB, ca secretar şi vicepreşedinte al ASATD, am apreciat alegerea titlului, aparent simplu, deschis spre multe conotaţii, ca şi titlurile majorităţii celor 100 de poezii din volum, completat cu 14 lucrări de artă plastică. Versurile sunt reflexive, cu tonalităţi adânci, care denotă rafinament, vibraţie interioară, respect pentru valori. Poemele sunt izvorâte şi dintr-o observare atentă a lumii în care trăim şi care nu este aşa cu ne-o dorim, cu căutări ale sinelui, cu dorinţa de a-şi găsi drumul. Andrei Bălău a ales pictura şi poezia, cele mai frumoase căi de a-ţi crea o lume proprie în care să evadezi. Înţelege că noi, oamenii, suntem doar „momente” clipe suspendate în timp şi spaţiu. Este lucid, iubeşte toamna, locul în care s-a născut şi trăieşte – la poale de Călimani, Dorna –, iubeşte natura. Scrie în vers clasic, folosind un limbaj elevat. A scris şi poezii ocazionale – „Eminescu”; „Cum l-am pictat pe Nichita”; „Limba mea, limba română”; „De ziua Bucovinei”, toate poemele purtând amprenta personală. Am analizat temele poeziilor: iubirea, natura, copilăria, familia, lumea în care trăim, speranţa etc. Imaginile plastice au fost prezentate cu rafinament de către pictoriţa Rodica Buşcu, vicepreşedinte al ASATD. „Poemele sunt ilustrative pentru pictură, exprimând o dăruire totală, o atracţie pentru frumos. Peisajele, naturile statice, portretele unor mari personalităţi au echilibru, sunt autentice”. Pictoriţa a remarcat autenticitatea picturii fiului artistului Tudor, surprins la 8 luni. Autorul a transmis mulţumiri tuturor pentru sprijin, a mărturisit că poezia sa este „o acumulare de viaţă, trăită într-un interval de 16 ani. Este un omagiu adus vieţii, mai precis naturii şi valorilor umane”. A lecturat poemele „Cum l-am pictat pe Nichita”, „Versuri pentru Pământ”, „Din albastru-n plumburiu”, dedicată lui M. Eminescu, şi a acordat autografe. Manifestarea ne-a demonstrat că Eminescu ne provoacă şi ne uneşte, ne permite să ne raportăm la infinitatea ideilor din opera sa.
PARASCHIVA ABUTNĂRIŢEI
Comentarii