„Promenadă fălticeneană”

> O călătorie în secolul trecut, prin pictură, împreună cu Gabrel Baban

Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu” din Fălticeni a găzduit sâmbătă, 18 septembrie, vernisajul expoziţiei „Promenadă fălticeneană” a pictorului Gabrel Baban şi lansarea albumului cu acelaşi titlu care include lucrări de grafică a căror tematică este inspirată din arhitectura oraşului. Dublu eveniment, lansarea albumului şi expoziţia cu 51 de lucrări, deschisă publicului până la 22 octombrie, oferă vizitatorilor o mică ieşire în decorul fantastic al Fălticeniului interbelic sau cel al anilor ’60 – ’70, invitându-ne la o călătorie înapoi în timp, în secolul trecut.

În calitate de gazdă, Alexandru Rădulescu, administratorul public al municipiului Fălticeni, a vorbit despre spaţiile redate culturii în ultimii ani – Biblioteca Municipală „un spaţiu viu şi dinamic” şi Galeria Oamenilor de Seamă. „Este a treia expoziţie pe care o organizăm aici, este un eveniment emoţionant care arată ataşamentul locuitorilor Fălticeniului faţă de oraş. Ce s-a întâmplat în aceste zile este un exemplu de devotament al fălticenenilor faţă de oraşul în care au crescut şi în care trăiesc” a spus în cuvântul de bun-venit Alexandru Rădulescu.

     Fălticeni, un „templu al artelor”

Lucrările de grafică şi albumul au fost prezentate de prof. dr. Raluca-Georgeta Schipor-Baban, de la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Expunerea a început cu o punte de legătură între pictură, sculptură, literatură, medicină şi educaţie, exemplificând cu nume reprezentative ale acestor domenii precum Aurel Băeşu, Ion Irimescu, Dimitrie Loghin, Dimitrie Hârlescu, Eugen Lovinescu, Gabriel Tatos etc., care au făcut ca Fălticeniul să devină un „templu al artelor”.

Din acest templu al artelor nu putea lipsi pictorul Gabrel Baban, artist plastic ce se poate mândri cu un palmares bogat de premii şi participări la expoziţii, lucrările sale găsindu-se în colecţii din ţară şi din întreaga lume. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, prof. Baban deţine numeroase premii şi titluri de laureat la manifestările dedicate artei plastice, având 29 de expoziţii personale în ţară şi în străinătate, 154 de participări la saloane, concursuri şi expoziţii de grup naţionale, 17 participări la saloane şi expoziţii internaţionale în Ucraina, Italia, Republica Moldova, Belgia, Franţa şi 28 de participări la simpozioane şi tabere de creaţie în ţară, dar şi în Bulgaria şi Franţa.

Prin expoziţia la care ne referim, pictorul Gabrel Baban se întoarce către toposul tradiţiilor culturale, către un spaţiu ancestral, utilizat de regulă ca laitmotiv în propria sa operă. „Promenadă fălticeneană” invocă prin titulatură frumuseţea ţinuturilor, meleagurilor natale şi deopotrivă farmecul acestui oraş.

„Ca tematică, artistul utilizează deopotrivă locul şi omul. Ca teme centrale, paradoxal este omul prin absenţa lui, dar regăsit şi identificat cu locul în care trăieşte. Acesta este motivul pentru care pictorul Gabrel Baban găseşte mereu inspiraţie în vechile case ale Fălticeniului, realizate în tehnică de baiţ, în tehnică de acuarelă, laviuri, tuş şi peniţă, tehnică pe care o explorează cu deosebită măiestrie şi constituie o remarcabilă contribuţie în peisajul artistic actual. Unele lucrări sunt realizate după motive care încă există, după clădiri, construcţii, compoziţii arhitecturale care încă sunt în picioare, altele sunt realizat după imagini vechi. Astfel, pictorul Gabrel Baban reuşeşte să transforme privitorul, să îl metamorfozeze într-un veşnic călător al lumilor sale, privitorul ajungând, la un moment dat, să se identifice cu ceea ce pictorul ilustrează” a precizat prof. Raluca Schipor-Baban.

Un memorial

Principalele clădiri pentru care artistul îşi îndreaptă atenţia încep cu una emblematică pentru Fălticeni, cea care găzduieşte Muzeul „Ion Irimescu”, fosta casă boierească a lui Alecu Forăscu, după care privitorul este invitat metaforic la un adevărat periplu în timp prin Fălticeni, prin vizitarea clădirilor care fac parte dintr-o lume dispărută, fac parte din lumea secolului trecut. Fiecare tablou redă imaginea unei clădiri identitare pentru comunitatea locală, case care au aparţinut unor personalităţi cum sunt casa Artur Gorovei, casa V.G. Popa, casa Ion Dragoslav, casa Ludovic Cazaban, casa Vorel Kiselevski, casa Serafim Ionescu, casa Lovinescu (astăzi Galeria Oamenilor de Seamă), casa Davidel şi Teodor Tatos, casele de pe strada Ion Creangă, numită „strada-muzeu a Fălticenilor”, din care nu putea lipsi Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”, clădiri publice cum este cea a sediului primăriei, pieţei, gara, biblioteca, spitalul, biserici, unităţi de învăţământ sau altele de care ne leagă diverse amintiri, cum sunt cea care adăpostea agenţia Loto-pronosport sau cele ale magazinelor de pe Strada Mare.

Aşa cum a precizat prof. Raluca Schipor-Baban, privirea artistului nu se îndreaptă doar către casele „nobiliare”, către vechile case boiereşti, ci şi către melancolicele zidiri, către uliţele şi dealurile Fălticenilor, către casele bătrâneşti. În acest context, oamenii se identifică cu locul şi casele sunt identificate cu oameni. Acest periplu în timp ajunge şi la casa părintească a artistului, la biserica şi şcoala din Oprişeni, lucrări în care se poate observa atât nostalgia, cât şi acurateţea execuţiei.

„În această expoziţie găsim perfecţiunea tehnicii, având în vedere că rareori întâlnim artişti care să se aplece cu atât de mult spirit neobosit asupra fotografiilor de altădată, asupra motivului arhitectural pe care îl utilizează în propriile lucrări transpunând deopotrivă privitorul într-un călător în timp al unei lumi. Din această perspectivă consider că locul, atmosfera şi timpul pot fi considerate motivele esenţiale ale artistului.

Într-un lexus al contemplării, al introspecţiei, deopotrivă al actului artistic, privitorul ajunge el însuşi să fie explorator în acest context imaginar dar şi în acest context real, privitorul se simte mereu atras către această lume. Din toate aceste puncte de vedere, contribuţia pe care pictorul Gabrel Baban o aduce în contextul artistic actual este una remarcabilă, aş considera-o chiar unică, autorul lucrărilor fiind un neobosit martor vizual al Fălticeniului, iar lucrările domniei sale constituind mereu un adevărat memorial al vremurilor de mult apuse şi deopotrivă ale prezentului” a mărturisit Raluca Schipor-Baban.

Un demers testimonial de muzeograf pasionat

Aşa cum spune scriitorul Grigore Ilisei în prefaţa albumului „Promenadă fălticeneană”, apărut în acest an la editura Pim din Iaşi, pe Gabrel Baban l-a captivat tezaurul arhitecturii ce făcuse din Fălticeni o emblemă, „cu aura lui de poezie, dulceaţă a contururilor, timp a atmosferei şi distincţie nobiliară”.

„Când a procedat la imortalizarea legendarelor zidiri, unele încă în picioare, altele scoase la lumină din documente fotografice, pictorul a fost preocupat nu numai de redarea lor fidelă, ci şi de punerea în lumină a acelor elemente caracteristice, cu expresivitatea lor in-confundabilă. Gabrel Baban ne pofteşte pe un covor fermecat spre a călători într-o lume a visării.

De sub ţesătura de linii a desenatorului năvăditor respiră duhul şi transpare sigiliul izvodirii arhitecturale nepereche. Priveşti plăsmuirile şi îţi poţi imagina vieţuirile care au fost în acele cadre. Tot acest demers ca de muzeograf pasionat, de cronicar în imagini, e unul testimonial. Sub acest semn s-a alcătuit şi acest florilegiu de grafică intitulat «Promenadă fălticeneană». Cum scriam în postfaţa anteriorului album de aceeaşi factură, «Nostalgii fălticenene», 2011, Gabrel Baban ne pofteşte pe un covor fermecat spre a călători într-o lume a visării.

Descoperim un tărâm de basm, cel al târgului de altădată, cu ale sale comori de artă urbană, din care multe nu mai sunt. Din cadrele întomnate ale baiţului, tehnică în care sunt realizate cele mai multe dintre lucrările reunite în «Promenadă fălticeneană», răsar parcă din caierul de poveşti case şi oameni într-o frescă care încântă, dar şi întristează cu gândul că aceste minunăţii au dispărut ca şi cum nu ar fi fost vreodată. Intreprinderea pictorului Gabrel Baban şi a Clubului Rotary din Fălticeni de a da deoparte colbul uitării şi a arăta unele din chipurile mirabile ale acestui târg e una salutară. Se poate constitui acest gen de pioasă aducere aminte şi într-un impuls spre păstrarea şi punerea în valoare a ceea ce a rămas dintr-un patrimoniu inestimabil, cel al timpurilor mitice ale Fălticenilor” consideră scriitorul Grigore Ilisei.

„Fălticeni – Mon amour”, proiect menit să intensifice viaţa culturală locală

Expoziţia face parte dintr-un eveniment care invocă tocmai, prin titulatură, „Promenadă fălticeneană”, frumuseţea ţinuturilor, meleagurilor natale şi farmecul acestui oraş prin cele 51 de lucrări din spaţiul expoziţional al Bibliotecii Municipale, lucrări realizate de artistul plastic Gabrel Baban în cadrul proiectului „Fălticeni – Mon amour”, menit să intensifice viaţa culturală locală şi iniţiat de Clubul Rotary Fălticeni în parteneriat cu Primăria Fălticeni.

„Mulţumesc prof. dr. Raluca Schipor-Baban pentru cuvintele măgulitoare pentru mine, mulţumesc organizatorilor, Clubului Rotary, care au făcut posibil acest eveniment şi care m-a sprijinit din mai multe puncte de vedere pentru realizarea acestei expoziţii şi a albumului. Despre expoziţie a spus Raluca suficient, sunt încântat de participarea în număr atât de mare a dumneavoastră, vă mulţumesc că aţi înfruntat ploaia, aţi sacrificat o zi de sâmbătă şi sper să vă placă această «Promenadă»” a spus pictorul Gabrel Baban.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: