BNR a stabilit vinerea trecută un curs al euro de 4,9281 lei. Au fost necesare aproape 3 luni pentru atingerea unui nou record în piaţa locală, precedentul, de 4,9279 lei, fiind înregistrat în 20 aprilie.
Tranzacţiile din ultimele două/trei săptămâni s-au realizat în culoarul 4,924 – 4,932 lei, cele de vineri fiind efectuate între 4,926 şi 4,929 lei, când piaţa s-a închis la 4,928 lei, iar BCE a calculat o cotaţie a euro de 4,9286 lei.
Zilele următoare vor fi atinse noi maxime, pe fondul creşterii constante a cererii de valută din partea importatorilor, în condiţiile adâncirii deficitului comercial. Pe de altă parte, avântul euro ar putea fi temperat de o eventuală calmare a aversiunii faţă de risc, provocată de perspectiva apariţiei celui de al patrulea val al pandemiei, care ar readuce restricţiile sanitare, implicit frânarea revenirii economice în Europa.
Pragul de 4,93 lei este unul facil pentru euro, însă o creştere la 4,94 – 4,95 lei este improbabilă în următoarele săptămâni. BNR are la dispoziţie o rezervă valutară consistentă, care va fi completată cu încă 3,5 miliarde de euro, sumă împrumutată de Finanţe săptămâna trecută de pe pieţele externe, prin două emisiuni de euroobligaţiuni cu scadenţa la 9 şi 15 ani. La această sumă urmează să se adauge banii care vor veni de la Uniunea Europeană.
Perechea euro/dolar a fluctuat între 1,1782 dolari, minimul ultimelor 3 luni, şi 1,1895 dolari. Vineri seară, pieţele americane s-au închis la 1,1877 dolari, investitorii căutând să îşi echilibreze portofoliile, în condiţiile în care BCE este decisă să nu intervină asupra dobânzii sale cheie, chiar dacă inflaţia va trece de 2%, iar Fed a anunţat că va majora dobânda sa de politică monetară de două ori în cursul anului viitor, fără a specifica însă momentul demarării procesului de normalizare.
Cursul dolarului a fluctuat între 4,1448 şi 4,1655 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,1596 lei.
Statutul de „activ sigur” a produs aprecierea consistentă a monedei elveţiene. De la 1,092 – 1,095, la începutul săptămânii, ea s-a apreciat la finalul ei la 1,083 – 1,087 franci/euro, iar cursul a crescut de la 4,5047 la 4,5468 lei.
Cursul lirei sterline a scăzut de la 5,7620 la 5,7364 lei.
Preţul gramului de aur a urcat de la 239,0353 la 242,4736 lei şi a închis săptămâna la 241,3706 lei, în condiţiile în care uncia a revenit în jurul valorii de 1.800 dolari.
Perspectiva intrării BNR într-un nou ciclu monetar, s-a resimţit în cazul indicilor ROBOR.
Astfel, la finalul săptămânii indicele la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut de la 1,50 la 1,51%, faţă de 1,49% la începutul săptămânii. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 1,63 la 1,65%, iar cel la 12 luni a stagnat la 1,76%.
Bitcoin a stagnat sub pragul de 35.000 dolari, minimul fiind de 32.100 dolari, iar ether a fluctuat între 2.000 şi 2.400 dolari.
Scăderea monedelor digitale este provocată de factori precum creşterea controlului autorităţilor chineze asupra pieţei inclusiv a „minatului” de criptomonede, dar şi temerilor referitoare la existenţa unei bule speculative, care odată spartă ar putea împinge bitcoin spre pragul de 10.000 de dolari.
Analiza cuprinde perioada 5 – 9 iulie.
Comentarii